Fără a ignora complet dimensiunea juridică, cartea se concentrează cu precădere asupra examinării din perspectiva morală a unor practici din lumea afacerilor. Lucrarea conține o serie de studii de caz care arată cum pot fi utilizate elementele teoretice pentru analiza etică a unor situații din domeniul afacerilor.

Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Lucrarea vizează o analiză critică a conceptului de raţionalitate practică şi a presupoziţiilor teoretice aflate la baza diferitelor modele de decizie raţională. Această critică deschide posibilitatea delimitării unui concept de raţionalitate deschisă, care respinge atât relativismul radical, cât şi perspectiva unei raţionalităţi delimitabile obiectiv, prin specificarea unui set de criterii aplicabile universal și independent de context.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.