Textele volumului reuşesc o imagine caleidoscopică a ipostazelor utilităţii în sfera specifică a practicilor economice – fie acestea productive, de piaţă, marketing, management, publicitate etc. – din perspectiva consecinţelor asupra fiinţei umane în integralitatea să. În prelungire firească, sunt relevate multiple alte faţete valorice ale utilităţii: în morală, artă, ceremonialuri tradiţionale, spectacole şi competiţii sportive s.a.m.d.

„Această sinteză valorifică experiența cursurilor de filosofie predate la facultăţile din Academia de Studii Economice din Bucureşti”, declară autorii. Decupajele tematice depăşesc cerinţele şi spaţiul programei analitice pentru un semestru, astfel ca traiectoria cursului să poată fi stabilită prin consultarea directă a studenţilor.

Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Proiectul de cercetare cu denumirea generică Filosofie şi Economie s-a concretizat prin trei volume deja publicate în Editura ASE, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane, respectiv Etică şi raţionalitate economică, respectiv Sensuri ale utilităţii în ştiinţele socioumane. Acest al patrulea tom, Filosofie şi Economie. Temeiuri axiologice ale comportamentului economic, coordonat de Loredana Cornelia Boşca şi Lucia Ovidia Vreja, reuneşte texte care pun accentul pe imperativele valorico-normative care structurează praxis-ul economic în lumea contemporană. Aceste studii constituie încercări de a ilustra modalităţile prin care, dincolo de dimensiunea etică şi meta-etică, reflecţia de tip filosofic oferă deschiderile necesare pentru abordarea comportamentului economic din perspectiva valorilor fiinţei umane în integralitatea să.

Ca etică aplicată, etica afacerilor trebuie să înceapă cu un cadru conceptual, folosit ca paradigmă pentru analiza și interpretarea unor cazuri speciale, selectate dintre activitățile de afaceri. Nu sunt multe de discutat din punct de vedere etic atunci când este vorba de subiecte de „mică etică de afaceri”: clienți, salariați, acționari sau alte întreprinderi asociate. Dar când vine vorba de probleme privind „etica de afaceri largă” – de stat, societate, sau de mediul de afaceri internațional – accentul cade pe studii de caz.