Apărut în prelungirea unei prolifice colaborări între membrii Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice şi cei ai Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Romane, cărora li s-a alăturat un număr semnificativ de alte cadre didactice din Academia de Studii Economice, volumul colectiv „Filosofie şi Economie. Teme şi realităţi contemporane” se evidenţiază prin circumscrierea unor câmpuri tematice largi, în care compatibilitatea abordărilor plurale anunţă potenţiale direcţii de evoluţie, comunicare şi angajare ale cercetării ştiinţifice multidisciplinare sau de frontieră.

Autoarea dorește să ofere studentului economist posibilitatea înțelegerii corecte a particularităților filosofiei (în limitele programelor de învățământ specifice celui economic), precum și să permită acestuia o orientare capabilă să integreze disciplinele de specialitate și să facă posibilă o abordare coerentă a problemelor fundamentale ale vieții.

Cartea de față își propune mai multe obiective, formulate cu claritate și realizate corect. Anume, monografia urmărește să probeze existența anumitor combinații de premise care conduc la moduri silogistice indirecte; să arate că procesul deductiv al metodei indirecte de probare a modurilor silogistice poate avea o reprezentare grafică diferită de forma arbore; să indice existența unei interpretări uniforme a judecăților silogistice în logica predicatelor; să stabilească posibilitatea determinării relațiilor simple ce caracterizează fiecare judecată silogistică obținută cu doi termeni, considerați atât pozitivi, cât și negativi, fără utilizarea conversiunii și a obversiunii; să explice că pentru probarea modurilor silogistice indirecte pot fi folosite diferite sisteme de deducție naturală.

Stucturată în două părți, lucrarea se adresează atât persoanelor din mediul academic, cât și publicului larg. În prima parte se acordă o atenție deosebită conceptului de libertate, iar partea a doua, care dă și titlul lucrării, prezintă aspecte cum sunt: contextul geopolitic al conturării fenomenului de integrare vest-europeană, principalele etape ale Construcției Europene, crearea Consiliului Europei și rolul său în apărarea drepturilor omului.

Lucrarea vizează o analiză critică a conceptului de raţionalitate practică şi a presupoziţiilor teoretice aflate la baza diferitelor modele de decizie raţională. Această critică deschide posibilitatea delimitării unui concept de raţionalitate deschisă, care respinge atât relativismul radical, cât şi perspectiva unei raţionalităţi delimitabile obiectiv, prin specificarea unui set de criterii aplicabile universal și independent de context.