Stucturată în două părți, lucrarea se adresează atât persoanelor din mediul academic, cât și publicului larg. În prima parte se acordă o atenție deosebită conceptului de libertate, iar partea a doua, care dă și titlul lucrării, prezintă aspecte cum sunt: contextul geopolitic al conturării fenomenului de integrare vest-europeană, principalele etape ale Construcției Europene, crearea Consiliului Europei și rolul său în apărarea drepturilor omului.

Autoarea dorește să ofere studentului economist posibilitatea înțelegerii corecte a particularităților filosofiei (în limitele programelor de învățământ specifice celui economic), precum și să permită acestuia o orientare capabilă să integreze disciplinele de specialitate și să facă posibilă o abordare coerentă a problemelor fundamentale ale vieții.

Lucrarea este un demers hermeneutic ce are ca obiect una dintre operele filosofice importante din cultura noastră, cea a lui Mircea Florian. Ea este o cercetare monografică, realizată plecând de la problema centrală a gândirii filosofului roman: dacă şi, mai ales, cum este posibil că filosofia să fie o „ştiinţă” cu rigori raţionale specifice. În adecvare cu scopul său, autorul glosează personal în jurul a două aspecte majore ale creaţiei filosofice a gânditorului comentat: viziunea lui cu privire la ceea ce ar trebui să fie filosofia ca preocupare specifică a spiritului uman cugetător şi concepţia filosofică personală a acestuia.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.

Cartea propune un discurs coerent multidimensional, inexistent până acum în cercetarea de profil din România, despre cele trei tipuri de descrieri socio-antropologice ale indivizilor care îşi asumă în mod generic o ,,identitate musulmană”: filosofică, religioasă şi economică.