Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.

Lucrarea marchează împlinirea a 60 de ani de relaţii româno-tunisiene şi prezintă în paralel istoria celor două țări, găsind asemănări în modelele lor de dezvoltare, şi, de asemenea, identifică un aspect inedit: un Mare Vizir al Tunisiei de origine moldovenească, ceea ce consolidează și mai mult relaţiile dintre ele. În principal, însă, sunt prezentate şi analizate relațiile politico-diplomatice, comerciale şi culturale dintre România şi Tunisia.

Cartea, apărută sub egida ASE, în prestigioasa editură pentru literatura economică autentică, este o foarte binevenită ofertă editorială pentru multe categorii de cititori.

Lucrarea este structurată în opt capitole, înlănţuite într-o succesiune şi tratare logică, echilibrată şi excelent asezonată cu studii de caz şi exemplificări din realitatea nemijlocită, ce asigură o armonizare profesionistă a elementelor teoretice cu cele faptice.

Lucrarea se caracterizează printr-o acurateţe remarcabilă a textului (fie că este vorba de o simplă clasificare, argumentaţie, dispută de opinii teoretice sau exemplificări cifrice). Este deci agreabilă pentru lectură; chiar şi cititorul cel mai puţin avizat va avea posibilitatea să cunoască numeroase din „tainele” economiei internaţionale moderne.

Cartea începe cu o trecere în revistă a doctrinei mercantiliste, care a precedat gândirea economică modernă, continuând cu explicarea concepției lui Adam Smith, reprezentant al „școlii engleze”, care a promovat liberalismul clasic. Teoria mai realistă a lui David Ricardo, teoria avantajului relativ, ca și principiul avantajului comparativ sunt enunțate și demonstrate sistematic, inclusiv prin exemple detaliate, figuri etc.