Temele vizate au în vedere aspecte esențiale ale planificării strategice, precum: diferența de abordare dintre sectorul public și privat, metodele de analiză utilizate pentru fundamentarea procesului de planificare strategică, modelele consacrate de planificare și management strategic, rolul și contribuția stakeholderilor, planificarea strategică la nivelul instituțiilor publice din România, cu accent pe deficiențele ce caracterizează acest proces, dar și aspectele particulare privind planificarea strategică în administrația centrală și locală la nivel european și mondial.

Lucrarea face parte din teza de doctorat cu același titlu, tema fiind aleasă ca o prelungire logică și o aprofundare a cercetărilor realizate anterior privitoare la „Politica statului privind cultele religioase după 1989” și la Educația religioasă din prisma Ghidului Toledo.

Ideea unei abordări pluridisciplinare s-a născut din dorința de a modela o cercetare folosind toate piesele adunate și șlefuite de autoare de-a lungul aprofundării studiilor pe patru domenii distincte de competență: management, administrație publică, teologie și artă.

Organizațiile din sectorul public sunt susceptibile de îmbunătățire. În esență, practica ultimilor ani demonstrează că modelul managementului total al calității este aplicabil organizațiilor din sectorul public.

Autorul acestei cărți urmărește să conștientizeze această nouă stare la nivelul lucrătorilor din sectorul public, pentru a permite pasul acestora în domeniul „slujbașilor” autentici, adepți ai calității.

În această lucrare sunt analizate: aplicațiile sectoriale ale investițiilor publice, instituțiile de credit internaționale de finanțare a investițiilor, sursele interne și externe de finanțare a investițiilor publice; sunt prezentate într-un mod sintetic o serie de probleme specifice analizei proiectelor în sectoare de investiție publică: transport, energie, apă, industrie, agricultură, sistemul sanitar, resurse naturale și de mediu, bunuri culturale.