
Guvernanţa sistemului educaţional între politicile statale şi exigenţele confesionale
0,00 lei
Lucrarea face parte din teza de doctorat cu același titlu, tema fiind aleasă ca o prelungire logică și o aprofundare a cercetărilor realizate anterior privitoare la „Politica statului privind cultele religioase după 1989” și la Educația religioasă din prisma Ghidului Toledo.
Ideea unei abordări pluridisciplinare s-a născut din dorința de a modela o cercetare folosind toate piesele adunate și șlefuite de autoare de-a lungul aprofundării studiilor pe patru domenii distincte de competență: management, administrație publică, teologie și artă.
Lucrarea face parte din teza de doctorat cu același titlu, tema fiind aleasă ca o prelungire logică și o aprofundare a cercetărilor realizate anterior privitoare la „Politica statului privind cultele religioase după 1989” și la Educația religioasă din prisma Ghidului Toledo.
Ideea unei abordări pluridisciplinare s-a născut din dorința de a modela o cercetare folosind toate piesele adunate și șlefuite de autoare de-a lungul aprofundării studiilor pe patru domenii distincte de competență: management, administrație publică, teologie și artă.
Prima parte a lucrării este dedicată exclusiv abordărilor teoretice de ansamblu privind guvernanța sistemului educațional religios și teologic și cuprinde o serie de clarificări conceptuale cu privire la definirea guvernanței, teorii științifice relevante pentru management și politici publice în domeniu, modele, tipologii și trăsături distinctive.
Partea a doua este rezervată altei contribuții originale: investigarea modului concret de funcționare al guvernanței în cadrul sistemului de educație teologică dintr-o zonă geografică din România, autoarea fiind absolventă de seminar teologic ortodox și facultate teologică ortodoxă, familiarizată cu problematica instituțiilor de învățământ teologic ortodox..
Importanța temei de cercetare rezidă în primul rând în statutul său de pionierat, ea fiind expresia concretă a primei investigații făcute în rândul beneficiarilor de educație teologică, pe tema factorilor interni și externi care pot influența alegerea unei cariere sacerdotale și pregătirea umană și profesională pentru o astfel de slujire cu totul particulară. Al doilea element, mai important, care a generat alegerea temei de cercetare cantitative, este impasul major cu care se confruntă unele structuri educaționale din domeniul teologic în ceea ce privește numărul tinerilor dispuși să accepte o astfel de provocare, și apoi capabili să o finalizeze în mod satisfăcător pe toate cele trei planuri implicite: personal, social și bisericesc.
