Studiile care alcătuiesc culegerea Teme şi explorări în filosofia românească analizează câteva lucrări filosofice româneşti importante, elaborate de autori diferiţi, cu scopuri diferite şi în contexte diferite, în sec. al XVIII-lea, al XIX-lea şi al XX-lea.

Lucrarea se adresează studenţilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti care studiază economia în limba engleză. Lucrarea este un manual, nu un tratat de etică a afacerilor. Scopul său principal este acela de a prezenta pe scurt şi clar temele esenţiale ale acestei discipline, de aşa manieraă încât lucrarea să fie instructivă atât teoretic, cât şi practic. Din acest motiv, conceptele şi principiile abstracte sunt ilustrate cu studii de caz relevante.

Textele volumului reuşesc o imagine caleidoscopică a ipostazelor utilităţii în sfera specifică a practicilor economice – fie acestea productive, de piaţă, marketing, management, publicitate etc. – din perspectiva consecinţelor asupra fiinţei umane în integralitatea să. În prelungire firească, sunt relevate multiple alte faţete valorice ale utilităţii: în morală, artă, ceremonialuri tradiţionale, spectacole şi competiţii sportive s.a.m.d.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.

Cartea de față își propune mai multe obiective, formulate cu claritate și realizate corect. Anume, monografia urmărește să probeze existența anumitor combinații de premise care conduc la moduri silogistice indirecte; să arate că procesul deductiv al metodei indirecte de probare a modurilor silogistice poate avea o reprezentare grafică diferită de forma arbore; să indice existența unei interpretări uniforme a judecăților silogistice în logica predicatelor; să stabilească posibilitatea determinării relațiilor simple ce caracterizează fiecare judecată silogistică obținută cu doi termeni, considerați atât pozitivi, cât și negativi, fără utilizarea conversiunii și a obversiunii; să explice că pentru probarea modurilor silogistice indirecte pot fi folosite diferite sisteme de deducție naturală.