Acest volum continuă proiectul de cercetare – cu denumirea generică Filosofie şi Economie – început în anul 2015 şi finalizat printr-un prim volum, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane. Acest al doilea tom are ca nucleu teoretic probleme de Etică şi raţionalitate economică. Cele două volume nu şi-au propus în mod explicit abordarea atotcuprinzătoare şi/sau sistematică a temelor menţionate, ci prezintă anumite sedimentari ideatice pluridisciplinare, dezbateri şi poziţionări critice ale unor specialişti în economie şi filosofie, încercând clarificarea şi schimbarea de perspectivă în interpretarea unor concepte, teze şi modele teoretice, a căror validitate este pusă sub semnul întrebării de complexitatea inimaginabilă a lumii în care trăim.

Textele volumului reuşesc o imagine caleidoscopică a ipostazelor utilităţii în sfera specifică a practicilor economice – fie acestea productive, de piaţă, marketing, management, publicitate etc. – din perspectiva consecinţelor asupra fiinţei umane în integralitatea să. În prelungire firească, sunt relevate multiple alte faţete valorice ale utilităţii: în morală, artă, ceremonialuri tradiţionale, spectacole şi competiţii sportive s.a.m.d.

Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Apărut în prelungirea unei prolifice colaborări între membrii Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice şi cei ai Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Romane, cărora li s-a alăturat un număr semnificativ de alte cadre didactice din Academia de Studii Economice, volumul colectiv „Filosofie şi Economie. Teme şi realităţi contemporane” se evidenţiază prin circumscrierea unor câmpuri tematice largi, în care compatibilitatea abordărilor plurale anunţă potenţiale direcţii de evoluţie, comunicare şi angajare ale cercetării ştiinţifice multidisciplinare sau de frontieră.