Filosofie. Tematizări contemporane

Ca etică aplicată, etica afacerilor trebuie să înceapă cu un cadru conceptual, folosit ca paradigmă pentru analiza și interpretarea unor cazuri speciale, selectate dintre activitățile de afaceri. Nu sunt multe de discutat din punct de vedere etic atunci când este vorba de subiecte de „mică etică de afaceri”: clienți, salariați, acționari sau alte întreprinderi asociate. Dar când vine vorba de probleme privind „etica de afaceri largă” – de stat, societate, sau de mediul de afaceri internațional – accentul cade pe studii de caz.

Lucrarea se adresează studenţilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti care studiază economia în limba engleză. Lucrarea este un manual, nu un tratat de etică a afacerilor. Scopul său principal este acela de a prezenta pe scurt şi clar temele esenţiale ale acestei discipline, de aşa manieraă încât lucrarea să fie instructivă atât teoretic, cât şi practic. Din acest motiv, conceptele şi principiile abstracte sunt ilustrate cu studii de caz relevante.

Autoarea dorește să ofere studentului economist posibilitatea înțelegerii corecte a particularităților filosofiei (în limitele programelor de învățământ specifice celui economic), precum și să permită acestuia o orientare capabilă să integreze disciplinele de specialitate și să facă posibilă o abordare coerentă a problemelor fundamentale ale vieții.

Acest volum continuă proiectul de cercetare – cu denumirea generică Filosofie şi Economie – început în anul 2015 şi finalizat printr-un prim volum, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane. Acest al doilea tom are ca nucleu teoretic probleme de Etică şi raţionalitate economică. Cele două volume nu şi-au propus în mod explicit abordarea atotcuprinzătoare şi/sau sistematică a temelor menţionate, ci prezintă anumite sedimentari ideatice pluridisciplinare, dezbateri şi poziţionări critice ale unor specialişti în economie şi filosofie, încercând clarificarea şi schimbarea de perspectivă în interpretarea unor concepte, teze şi modele teoretice, a căror validitate este pusă sub semnul întrebării de complexitatea inimaginabilă a lumii în care trăim.

Lucrarea vizează o analiză critică a conceptului de raţionalitate practică şi a presupoziţiilor teoretice aflate la baza diferitelor modele de decizie raţională. Această critică deschide posibilitatea delimitării unui concept de raţionalitate deschisă, care respinge atât relativismul radical, cât şi perspectiva unei raţionalităţi delimitabile obiectiv, prin specificarea unui set de criterii aplicabile universal și independent de context.