Ca etică aplicată, etica afacerilor trebuie să înceapă cu un cadru conceptual, folosit ca paradigmă pentru analiza și interpretarea unor cazuri speciale, selectate dintre activitățile de afaceri. Nu sunt multe de discutat din punct de vedere etic atunci când este vorba de subiecte de „mică etică de afaceri”: clienți, salariați, acționari sau alte întreprinderi asociate. Dar când vine vorba de probleme privind „etica de afaceri largă” – de stat, societate, sau de mediul de afaceri internațional – accentul cade pe studii de caz.

Apărut în prelungirea unei prolifice colaborări între membrii Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice şi cei ai Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Romane, cărora li s-a alăturat un număr semnificativ de alte cadre didactice din Academia de Studii Economice, volumul colectiv „Filosofie şi Economie. Teme şi realităţi contemporane” se evidenţiază prin circumscrierea unor câmpuri tematice largi, în care compatibilitatea abordărilor plurale anunţă potenţiale direcţii de evoluţie, comunicare şi angajare ale cercetării ştiinţifice multidisciplinare sau de frontieră.

Lucrarea vizează o analiză critică a conceptului de raţionalitate practică şi a presupoziţiilor teoretice aflate la baza diferitelor modele de decizie raţională. Această critică deschide posibilitatea delimitării unui concept de raţionalitate deschisă, care respinge atât relativismul radical, cât şi perspectiva unei raţionalităţi delimitabile obiectiv, prin specificarea unui set de criterii aplicabile universal și independent de context.

Cartea începe cu analiza terminologică a cuvintelor „etică” si „morală” și compararea lor, prezentarea detaliată a diferențelor dintre acești doi termeni – grecesc și latinesc – și a caracteristicilor și a conceptelor pe care le reprezintă.