Lucrarea se adresează studenţilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti care studiază economia în limba engleză. Lucrarea este un manual, nu un tratat de etică a afacerilor. Scopul său principal este acela de a prezenta pe scurt şi clar temele esenţiale ale acestei discipline, de aşa manieraă încât lucrarea să fie instructivă atât teoretic, cât şi practic. Din acest motiv, conceptele şi principiile abstracte sunt ilustrate cu studii de caz relevante.

Proiectul de cercetare cu denumirea generică Filosofie şi Economie s-a concretizat prin trei volume deja publicate în Editura ASE, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane, respectiv Etică şi raţionalitate economică, respectiv Sensuri ale utilităţii în ştiinţele socioumane. Acest al patrulea tom, Filosofie şi Economie. Temeiuri axiologice ale comportamentului economic, coordonat de Loredana Cornelia Boşca şi Lucia Ovidia Vreja, reuneşte texte care pun accentul pe imperativele valorico-normative care structurează praxis-ul economic în lumea contemporană. Aceste studii constituie încercări de a ilustra modalităţile prin care, dincolo de dimensiunea etică şi meta-etică, reflecţia de tip filosofic oferă deschiderile necesare pentru abordarea comportamentului economic din perspectiva valorilor fiinţei umane în integralitatea să.

Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Fără a ignora complet dimensiunea juridică, cartea se concentrează cu precădere asupra examinării din perspectiva morală a unor practici din lumea afacerilor. Lucrarea conține o serie de studii de caz care arată cum pot fi utilizate elementele teoretice pentru analiza etică a unor situații din domeniul afacerilor.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.