Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.

Lucrarea serveşte ca manual universitar pentru studenţii de la ciclurile de licenţă şi masterat ai specializărilor de relaţii economice internaţionale, dar este şi un util material de studiu pentru doctoranzi şi pentru specialiştii din domeniul economiei internaţionale în general. Bibliografia folosită permite cititorilor accesul la diverse unghiuri de abordare, cunoaşterea mai multor ipoteze de analiză şi contactul cu diverse şcoli de gândire economică într-o perspectivă care îmbină câmpul economiei standard, de inspiraţie neoclasică, cu cel al economiei neconvenţionale.

Lucrarea îmbină fundamentele teoretice (concepte, teorii și instrumente de analiză) din domeniul mediului internațional de afaceri cu aplicarea practică (managerială), orientarea internațională și exemple și studii de caz reale, din experiența economiilor naționale și a companiilor multinaționale și globale.

Cartea aceasta se vrea a fi o pledoarie pentru conexiunea naturală existentă între exprimarea culturală (libertatea de expresie) şi drepturile de proprietate privată (transferuri neconstrânse). Cultura nu numai că nu este niciodată captivă în „eşecurile pieţei (libere)”, ci este cel mai bine deservită de pieţele (cu adevărat) libere, ca agregare socială a dorinţelor şi capriciilor individuale.

Cartea este constituită din două părţi: prima parte reprezintă o investigare amănunţită a conceptelor economiei culturale, în timp ce partea a doua introduce în scenă drepturile de proprietate.

Cartea de față aduce o importantă contribuție pentru o mai bună înțelegere a principiilor și bunelor practici în domeniul guvernanței corporative, fiind destinată studenților, masteranzilor, specialiștilor interesați de domeniu, precum și practicienilor din sfera afacerilor.