Cartea începe cu o trecere în revistă a doctrinei mercantiliste, care a precedat gândirea economică modernă, continuând cu explicarea concepției lui Adam Smith, reprezentant al „școlii engleze”, care a promovat liberalismul clasic. Teoria mai realistă a lui David Ricardo, teoria avantajului relativ, ca și principiul avantajului comparativ sunt enunțate și demonstrate sistematic, inclusiv prin exemple detaliate, figuri etc.

Lucrarea abordează problemele şi provocările create de evoluţiile şi schimbările fundamentale ale economiei mondiale şi implicaţiile lor asupra pieţelor naţionale şi internaţionale actuale şi viitoare. Toţi cei implicaţi în procesele de învăţare trebuie să fie conştienţi de tendinţele pieţelor şi de impactul lor posibil asupra firmelor, dar să şi ştie cum să procedeze dacă vor fi confruntaţi cu ele.

Lucrarea se adresează celor care desfăşoară activităţi economice la nivel naţional şi internaţional, cu precădere actualilor şi viitorilor specialişti în afaceri internaţionale, încercând să ofere o prezentare cuprinzătoare a componentelor mediului internaţional de afaceri, dintr-o perspectivă dinamică şi evolutivă.

Cartea aceasta se vrea a fi o pledoarie pentru conexiunea naturală existentă între exprimarea culturală (libertatea de expresie) şi drepturile de proprietate privată (transferuri neconstrânse). Cultura nu numai că nu este niciodată captivă în „eşecurile pieţei (libere)”, ci este cel mai bine deservită de pieţele (cu adevărat) libere, ca agregare socială a dorinţelor şi capriciilor individuale.

Cartea este constituită din două părţi: prima parte reprezintă o investigare amănunţită a conceptelor economiei culturale, în timp ce partea a doua introduce în scenă drepturile de proprietate.

Lucrarea marchează împlinirea a 60 de ani de relaţii româno-tunisiene şi prezintă în paralel istoria celor două țări, găsind asemănări în modelele lor de dezvoltare, şi, de asemenea, identifică un aspect inedit: un Mare Vizir al Tunisiei de origine moldovenească, ceea ce consolidează și mai mult relaţiile dintre ele. În principal, însă, sunt prezentate şi analizate relațiile politico-diplomatice, comerciale şi culturale dintre România şi Tunisia.