Această carte este destinată să ofere o perspectivă solidă în problemele-cheie ale eticii de afaceri, să prezinte liniile generale de etică în afaceri într-o formă sistematică.

Ca etică aplicată, etica afacerilor trebuie să înceapă cu un cadru conceptual, folosit ca paradigmă pentru analiza și interpretarea unor cazuri speciale, selectate dintre activitățile de afaceri. Nu sunt multe de discutat din punct de vedere etic atunci când este vorba de subiecte de „mică etică de afaceri”: clienți, salariați, acționari sau alte întreprinderi asociate. Dar când vine vorba de probleme privind „etica de afaceri largă” – de stat, societate, sau de mediul de afaceri internațional – accentul cade pe studii de caz.

Acest volum continuă proiectul de cercetare – cu denumirea generică Filosofie şi Economie – început în anul 2015 şi finalizat printr-un prim volum, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane. Acest al doilea tom are ca nucleu teoretic probleme de Etică şi raţionalitate economică. Cele două volume nu şi-au propus în mod explicit abordarea atotcuprinzătoare şi/sau sistematică a temelor menţionate, ci prezintă anumite sedimentari ideatice pluridisciplinare, dezbateri şi poziţionări critice ale unor specialişti în economie şi filosofie, încercând clarificarea şi schimbarea de perspectivă în interpretarea unor concepte, teze şi modele teoretice, a căror validitate este pusă sub semnul întrebării de complexitatea inimaginabilă a lumii în care trăim.

Lucrarea este un demers hermeneutic ce are ca obiect una dintre operele filosofice importante din cultura noastră, cea a lui Mircea Florian. Ea este o cercetare monografică, realizată plecând de la problema centrală a gândirii filosofului roman: dacă şi, mai ales, cum este posibil că filosofia să fie o „ştiinţă” cu rigori raţionale specifice. În adecvare cu scopul său, autorul glosează personal în jurul a două aspecte majore ale creaţiei filosofice a gânditorului comentat: viziunea lui cu privire la ceea ce ar trebui să fie filosofia ca preocupare specifică a spiritului uman cugetător şi concepţia filosofică personală a acestuia.

Cartea propune un discurs coerent multidimensional, inexistent până acum în cercetarea de profil din România, despre cele trei tipuri de descrieri socio-antropologice ale indivizilor care îşi asumă în mod generic o ,,identitate musulmană”: filosofică, religioasă şi economică.