Filosofie. Tematizări contemporane

Textele volumului reuşesc o imagine caleidoscopică a ipostazelor utilităţii în sfera specifică a practicilor economice – fie acestea productive, de piaţă, marketing, management, publicitate etc. – din perspectiva consecinţelor asupra fiinţei umane în integralitatea să. În prelungire firească, sunt relevate multiple alte faţete valorice ale utilităţii: în morală, artă, ceremonialuri tradiţionale, spectacole şi competiţii sportive s.a.m.d.

Cartea începe cu analiza terminologică a cuvintelor „etică” si „morală” și compararea lor, prezentarea detaliată a diferențelor dintre acești doi termeni – grecesc și latinesc – și a caracteristicilor și a conceptelor pe care le reprezintă.

Apărut în prelungirea unei prolifice colaborări între membrii Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice şi cei ai Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Romane, cărora li s-a alăturat un număr semnificativ de alte cadre didactice din Academia de Studii Economice, volumul colectiv „Filosofie şi Economie. Teme şi realităţi contemporane” se evidenţiază prin circumscrierea unor câmpuri tematice largi, în care compatibilitatea abordărilor plurale anunţă potenţiale direcţii de evoluţie, comunicare şi angajare ale cercetării ştiinţifice multidisciplinare sau de frontieră.

Lucrarea este un demers hermeneutic ce are ca obiect una dintre operele filosofice importante din cultura noastră, cea a lui Mircea Florian. Ea este o cercetare monografică, realizată plecând de la problema centrală a gândirii filosofului roman: dacă şi, mai ales, cum este posibil că filosofia să fie o „ştiinţă” cu rigori raţionale specifice. În adecvare cu scopul său, autorul glosează personal în jurul a două aspecte majore ale creaţiei filosofice a gânditorului comentat: viziunea lui cu privire la ceea ce ar trebui să fie filosofia ca preocupare specifică a spiritului uman cugetător şi concepţia filosofică personală a acestuia.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.