Fără a ignora complet dimensiunea juridică, cartea se concentrează cu precădere asupra examinării din perspectiva morală a unor practici din lumea afacerilor. Lucrarea conține o serie de studii de caz care arată cum pot fi utilizate elementele teoretice pentru analiza etică a unor situații din domeniul afacerilor.

Cartea propune un discurs coerent multidimensional, inexistent până acum în cercetarea de profil din România, despre cele trei tipuri de descrieri socio-antropologice ale indivizilor care îşi asumă în mod generic o ,,identitate musulmană”: filosofică, religioasă şi economică.

Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Acest volum continuă proiectul de cercetare – cu denumirea generică Filosofie şi Economie – început în anul 2015 şi finalizat printr-un prim volum, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane. Acest al doilea tom are ca nucleu teoretic probleme de Etică şi raţionalitate economică. Cele două volume nu şi-au propus în mod explicit abordarea atotcuprinzătoare şi/sau sistematică a temelor menţionate, ci prezintă anumite sedimentari ideatice pluridisciplinare, dezbateri şi poziţionări critice ale unor specialişti în economie şi filosofie, încercând clarificarea şi schimbarea de perspectivă în interpretarea unor concepte, teze şi modele teoretice, a căror validitate este pusă sub semnul întrebării de complexitatea inimaginabilă a lumii în care trăim.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.