Apărut în prelungirea unei prolifice colaborări între membrii Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice şi cei ai Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Romane, cărora li s-a alăturat un număr semnificativ de alte cadre didactice din Academia de Studii Economice, volumul colectiv „Filosofie şi Economie. Teme şi realităţi contemporane” se evidenţiază prin circumscrierea unor câmpuri tematice largi, în care compatibilitatea abordărilor plurale anunţă potenţiale direcţii de evoluţie, comunicare şi angajare ale cercetării ştiinţifice multidisciplinare sau de frontieră.

Cartea de față își propune mai multe obiective, formulate cu claritate și realizate corect. Anume, monografia urmărește să probeze existența anumitor combinații de premise care conduc la moduri silogistice indirecte; să arate că procesul deductiv al metodei indirecte de probare a modurilor silogistice poate avea o reprezentare grafică diferită de forma arbore; să indice existența unei interpretări uniforme a judecăților silogistice în logica predicatelor; să stabilească posibilitatea determinării relațiilor simple ce caracterizează fiecare judecată silogistică obținută cu doi termeni, considerați atât pozitivi, cât și negativi, fără utilizarea conversiunii și a obversiunii; să explice că pentru probarea modurilor silogistice indirecte pot fi folosite diferite sisteme de deducție naturală.

Studiile care alcătuiesc culegerea Teme şi explorări în filosofia românească analizează câteva lucrări filosofice româneşti importante, elaborate de autori diferiţi, cu scopuri diferite şi în contexte diferite, în sec. al XVIII-lea, al XIX-lea şi al XX-lea.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.

Cartea propune un discurs coerent multidimensional, inexistent până acum în cercetarea de profil din România, despre cele trei tipuri de descrieri socio-antropologice ale indivizilor care îşi asumă în mod generic o ,,identitate musulmană”: filosofică, religioasă şi economică.