Violență şi societate. Tematizări contemporane

În carte sunt analizate subiecte precum etiologia violenței intime, tipurile de abuzuri și formele extreme de violență exercitate în cuplurile heterosexuale. În același timp, sunt aduse în discuție subiecte sensibile precum manifestarea violenței în cuplurile de lesbiene și homosexuali, violența exercitată de partener în timpul sarcinii și post-partum, rolul serviciilor de planificare familială și explicații privind modul în care violența intimă reprezintă un factor important în cronicizarea unor boli.

În lucrarea de faţă ne propunem să realizăm analiza etiologiei violenţei în familie, luând în considerare valorile şi normele sociale promovate în anumite perioade şi de către anumite culturi, rolul socializării în funcţie de gen, formele de violenţă domestică, cauzele tergiversării incriminării legale, precum şi circumstanţele care au determinat considerarea acestei forme de violență ca reprezentând o problemă socială.

Acest volum are drept scop însuşirea de către studenţi, dar şi de către cei interesaţi de acest domeniu, a principalelor metode, tehnici şi procedee de cercetare sociologică, precum şi formarea deprinderilor necesare realizării de studii şi analize sociale.

În 2015 se împlinesc 80 de ani de la apariţia în România a primei cărţi care are în titlu sintagma „opinie publică”. Este vorba despre lucrarea „Opinia publică. Analiza condiţiilor şi aspectelor ei” de Constantin Sudețeanu (1935). În cele opt decenii care ne despart de la data publicării lucrării profesorului clujean au fost puse în circulaţie câteva cărţi despre opinia publică, prea puţine şi diferite ca valoare ştiinţifică. Ce aduce nou lucrarea de faţă este perspectiva psihosociologică în care este abordat acest fenomen. Ea readuce în discuţie valoarea şi limitele sondajelor de opinie publică în preajma alegerilor parlamentare de anul viitor.

Lucrarea se deschide cu prezentarea specificului sociologiei, apoi continuă cu câteva date despre evoluția istorică (August Comte – fondatorul sociologiei), precum și cu alte contribuții la constituirea ei: Emile Durkheim, Stuart Mill, Leroy-Beaulieu, Spencer, Max Weber, G. Tarde, Gustave Le Bon, Dimitrie Gusti.