Lucrarea se deschide cu un capitol dedicat fundamentelor comerțului internațional în condițiile provocărilor globale (determinanții noii diplomații comerciale internaționale, factorii care influențează evoluția comerțului internațional).

Mediul internaţional tot mai complex, ambiguu şi volatil, facilitează apariţia unor noi provocări şi condiţionări ale succesului în afaceri. Aceste noi condiţii impun firmelor să deţină noi resurse, capacităţi şi tehnici. Lucrarea se concentrează asupra abordărilor şi soluţiilor care devin tot mai importante pentru succesul afacerilor pe piaţa internaţională.

Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.

Lucrarea abordează problematica acţiunii politice din perspectiva Şcolii Austriece, mergând pe linia misesian-rothbardiană. Demersul propus a fost unul teoretic (praxeologic), fiind axat pe evidenţierea celor mai generale aspecte, invariabile în timp şi spaţiu, ale acţiunii umane care vizează folosirea mijloacelor coercitive pentru a extrage resurse şi a trăi de pe seama eforturilor semenilor săi. De asemenea, lucrarea reprezintă un demers interdisciplinar care se situează la intersecţia ştiinţei economice cu ştiinţa politică.

Cartea are ca scop principal expunerea presupoziţiilor teoretice din spatele legii în domeniul concurenţei, din perspectiva teoriei concurenţei libere, un produs al şcolii austriece de economie. Consensul legislativ internaţional cu privire la indezirabilitatea unor acte antreprenoriale precum monopolul, oligopolul, cartelul, preţuri de ruinare şi necesitatea de a interveni guvernamental, nu este o noutate.