Acest volum continuă proiectul de cercetare – cu denumirea generică Filosofie şi Economie – început în anul 2015 şi finalizat printr-un prim volum, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane. Acest al doilea tom are ca nucleu teoretic probleme de Etică şi raţionalitate economică. Cele două volume nu şi-au propus în mod explicit abordarea atotcuprinzătoare şi/sau sistematică a temelor menţionate, ci prezintă anumite sedimentari ideatice pluridisciplinare, dezbateri şi poziţionări critice ale unor specialişti în economie şi filosofie, încercând clarificarea şi schimbarea de perspectivă în interpretarea unor concepte, teze şi modele teoretice, a căror validitate este pusă sub semnul întrebării de complexitatea inimaginabilă a lumii în care trăim.

Ca etică aplicată, etica afacerilor trebuie să înceapă cu un cadru conceptual, folosit ca paradigmă pentru analiza și interpretarea unor cazuri speciale, selectate dintre activitățile de afaceri. Nu sunt multe de discutat din punct de vedere etic atunci când este vorba de subiecte de „mică etică de afaceri”: clienți, salariați, acționari sau alte întreprinderi asociate. Dar când vine vorba de probleme privind „etica de afaceri largă” – de stat, societate, sau de mediul de afaceri internațional – accentul cade pe studii de caz.

Textele volumului reuşesc o imagine caleidoscopică a ipostazelor utilităţii în sfera specifică a practicilor economice – fie acestea productive, de piaţă, marketing, management, publicitate etc. – din perspectiva consecinţelor asupra fiinţei umane în integralitatea să. În prelungire firească, sunt relevate multiple alte faţete valorice ale utilităţii: în morală, artă, ceremonialuri tradiţionale, spectacole şi competiţii sportive s.a.m.d.

„Această sinteză valorifică experiența cursurilor de filosofie predate la facultăţile din Academia de Studii Economice din Bucureşti”, declară autorii. Decupajele tematice depăşesc cerinţele şi spaţiul programei analitice pentru un semestru, astfel ca traiectoria cursului să poată fi stabilită prin consultarea directă a studenţilor.

Lucrarea vizează o analiză critică a conceptului de raţionalitate practică şi a presupoziţiilor teoretice aflate la baza diferitelor modele de decizie raţională. Această critică deschide posibilitatea delimitării unui concept de raţionalitate deschisă, care respinge atât relativismul radical, cât şi perspectiva unei raţionalităţi delimitabile obiectiv, prin specificarea unui set de criterii aplicabile universal și independent de context.