Proiectul de cercetare cu denumirea generică Filosofie şi Economie s-a concretizat prin trei volume deja publicate în Editura ASE, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane, respectiv Etică şi raţionalitate economică, respectiv Sensuri ale utilităţii în ştiinţele socioumane. Acest al patrulea tom, Filosofie şi Economie. Temeiuri axiologice ale comportamentului economic, coordonat de Loredana Cornelia Boşca şi Lucia Ovidia Vreja, reuneşte texte care pun accentul pe imperativele valorico-normative care structurează praxis-ul economic în lumea contemporană. Aceste studii constituie încercări de a ilustra modalităţile prin care, dincolo de dimensiunea etică şi meta-etică, reflecţia de tip filosofic oferă deschiderile necesare pentru abordarea comportamentului economic din perspectiva valorilor fiinţei umane în integralitatea să.

Cartea de față își propune mai multe obiective, formulate cu claritate și realizate corect. Anume, monografia urmărește să probeze existența anumitor combinații de premise care conduc la moduri silogistice indirecte; să arate că procesul deductiv al metodei indirecte de probare a modurilor silogistice poate avea o reprezentare grafică diferită de forma arbore; să indice existența unei interpretări uniforme a judecăților silogistice în logica predicatelor; să stabilească posibilitatea determinării relațiilor simple ce caracterizează fiecare judecată silogistică obținută cu doi termeni, considerați atât pozitivi, cât și negativi, fără utilizarea conversiunii și a obversiunii; să explice că pentru probarea modurilor silogistice indirecte pot fi folosite diferite sisteme de deducție naturală.

Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Lucrarea este un demers hermeneutic ce are ca obiect una dintre operele filosofice importante din cultura noastră, cea a lui Mircea Florian. Ea este o cercetare monografică, realizată plecând de la problema centrală a gândirii filosofului roman: dacă şi, mai ales, cum este posibil că filosofia să fie o „ştiinţă” cu rigori raţionale specifice. În adecvare cu scopul său, autorul glosează personal în jurul a două aspecte majore ale creaţiei filosofice a gânditorului comentat: viziunea lui cu privire la ceea ce ar trebui să fie filosofia ca preocupare specifică a spiritului uman cugetător şi concepţia filosofică personală a acestuia.