Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.

Mediul internaţional tot mai complex, ambiguu şi volatil, facilitează apariţia unor noi provocări şi condiţionări ale succesului în afaceri. Aceste noi condiţii impun firmelor să deţină noi resurse, capacităţi şi tehnici. Lucrarea se concentrează asupra abordărilor şi soluţiilor care devin tot mai importante pentru succesul afacerilor pe piaţa internaţională.

Lucrarea abordează problematica acţiunii politice din perspectiva Şcolii Austriece, mergând pe linia misesian-rothbardiană. Demersul propus a fost unul teoretic (praxeologic), fiind axat pe evidenţierea celor mai generale aspecte, invariabile în timp şi spaţiu, ale acţiunii umane care vizează folosirea mijloacelor coercitive pentru a extrage resurse şi a trăi de pe seama eforturilor semenilor săi. De asemenea, lucrarea reprezintă un demers interdisciplinar care se situează la intersecţia ştiinţei economice cu ştiinţa politică.

Lucrarea se deschide cu un capitol dedicat fundamentelor comerțului internațional în condițiile provocărilor globale (determinanții noii diplomații comerciale internaționale, factorii care influențează evoluția comerțului internațional).

Lucrarea Practica operaţiunilor de export-import prezintă principalele aspecte teoretice privind iniţierea, contractarea şi derularea unei operaţiuni de export-import şi exemplificarea acestor activităţi prin situaţii din practica afacerilor comerciale internaţionale. Un loc aparte revine aplicaţiilor şi studiilor de caz, menite să ducă la o mai bună înţelegere a mecanismului de derulare specific tranzacţiilor de export-import.