Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.

Lucrarea evidenţiază succint activităţile de bază privind personalul şi principalele aspecte de care trebuie să ţină cont companiile care îşi gestionează resursele umane la nivel internaţional, sub impactul unui cumul de factori, dintre care transformarea digitală actuală, schimbările sociodemografice şi diversitatea culturală au beneficiat de o atenţie deosebită. Companiile – în special cele internaţionale sau multinaţionale – fac obiectul acestei lucrări de specialitate, chiar dacă noţiunile de management al resurselor umane îşi găsesc aplicabilitatea în toate tipurile de organizaţii.

Lucrarea marchează împlinirea a 60 de ani de relaţii româno-tunisiene şi prezintă în paralel istoria celor două țări, găsind asemănări în modelele lor de dezvoltare, şi, de asemenea, identifică un aspect inedit: un Mare Vizir al Tunisiei de origine moldovenească, ceea ce consolidează și mai mult relaţiile dintre ele. În principal, însă, sunt prezentate şi analizate relațiile politico-diplomatice, comerciale şi culturale dintre România şi Tunisia.

Lucrarea Diplomația în relațiile internaționale contemporane, elaborată de conf. univ. dr. Anca Gabriela Ilie, reprezintă o cercetare asupra unui domeniu de mare actualitate și anume, acela al diplomașiei în contextul relațiilor internaționale actuale, ca rezultat al intensificării și extinderii proceselor de globalizare, internaționalizare și creșterii interdependenței dintre statele lumii sub impactul progresului fără precedent al tehnologiei informației și comunicațiilor.

Cartea are ca scop principal expunerea presupoziţiilor teoretice din spatele legii în domeniul concurenţei, din perspectiva teoriei concurenţei libere, un produs al şcolii austriece de economie. Consensul legislativ internaţional cu privire la indezirabilitatea unor acte antreprenoriale precum monopolul, oligopolul, cartelul, preţuri de ruinare şi necesitatea de a interveni guvernamental, nu este o noutate.