Lucrarea evidenţiază succint activităţile de bază privind personalul şi principalele aspecte de care trebuie să ţină cont companiile care îşi gestionează resursele umane la nivel internaţional, sub impactul unui cumul de factori, dintre care transformarea digitală actuală, schimbările sociodemografice şi diversitatea culturală au beneficiat de o atenţie deosebită. Companiile – în special cele internaţionale sau multinaţionale – fac obiectul acestei lucrări de specialitate, chiar dacă noţiunile de management al resurselor umane îşi găsesc aplicabilitatea în toate tipurile de organizaţii.

Lucrarea îmbină fundamentele teoretice (concepte, teorii și instrumente de analiză) din domeniul mediului internațional de afaceri cu aplicarea practică (managerială), orientarea internațională și exemple și studii de caz reale, din experiența economiilor naționale și a companiilor multinaționale și globale.

Lucrarea se adresează celor care desfăşoară activităţi economice la nivel naţional şi internaţional, cu precădere actualilor şi viitorilor specialişti în afaceri internaţionale, încercând să ofere o prezentare cuprinzătoare a componentelor mediului internaţional de afaceri, dintr-o perspectivă dinamică şi evolutivă.

Lucrarea abordează problematica acţiunii politice din perspectiva Şcolii Austriece, mergând pe linia misesian-rothbardiană. Demersul propus a fost unul teoretic (praxeologic), fiind axat pe evidenţierea celor mai generale aspecte, invariabile în timp şi spaţiu, ale acţiunii umane care vizează folosirea mijloacelor coercitive pentru a extrage resurse şi a trăi de pe seama eforturilor semenilor săi. De asemenea, lucrarea reprezintă un demers interdisciplinar care se situează la intersecţia ştiinţei economice cu ştiinţa politică.

Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.