Lucrarea abordează, dintr-o perspectivă integrată, aspecte legate de logistică, supply chain management, comunicare, globalizare, sustenabilitate.

Este o carte utilă atât pentru studenţii de la ciclul licenţă, cât şi pentru cei de la masterat, dar şi pentru orice persoană interesată de o carieră în domeniul logisticii, fiind o bună introducere pentru înţelegerea unor activităţi de bază ale firmelor din domeniu.

Conţine abordări consacrate, dar şi moderne, realizate în urma unui proces aprofundat de selecţie şi documentare din surse bibliografice relevante.

Lucrarea îmbină fundamentele teoretice (concepte, teorii și instrumente de analiză) din domeniul mediului internațional de afaceri cu aplicarea practică (managerială), orientarea internațională și exemple și studii de caz reale, din experiența economiilor naționale și a companiilor multinaționale și globale.

Cartea are ca scop principal expunerea presupoziţiilor teoretice din spatele legii în domeniul concurenţei, din perspectiva teoriei concurenţei libere, un produs al şcolii austriece de economie. Consensul legislativ internaţional cu privire la indezirabilitatea unor acte antreprenoriale precum monopolul, oligopolul, cartelul, preţuri de ruinare şi necesitatea de a interveni guvernamental, nu este o noutate.

Prezenta lucrare îşi propune să ofere o analiză a celor mai reprezentative sisteme de îngrijiri de sănătate existente în Europa, sintetizând datele empirice sugestive cu privire la aspectele cheie din domeniul sănătăţii, pe baza unei metodologii de investigare sistematică şi a unor evaluări personale.

Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.