Prin elaborarea cărţii de faţă, autorii au dorit să contribuie la îmbogăţirea literaturii economice româneşti pe tema reţelelor globale de producţie (RGP) – o problematică de foarte mare actualitate şi de mare interes pentru toate acele ţări ale lumii, incluzând România, care se bazează pe comerţul internaţional ca sursă importantă a creşterii şi dezvoltării economice. Întrucât problematica în sine este deosebit de complexă, rezultatele demersului de cercetare trebuie considerate ca având un caracter preliminar, ceea ce invită la continuarea şi aprofundarea cercetării în viitor.

Lucrarea marchează împlinirea a 60 de ani de relaţii româno-tunisiene şi prezintă în paralel istoria celor două țări, găsind asemănări în modelele lor de dezvoltare, şi, de asemenea, identifică un aspect inedit: un Mare Vizir al Tunisiei de origine moldovenească, ceea ce consolidează și mai mult relaţiile dintre ele. În principal, însă, sunt prezentate şi analizate relațiile politico-diplomatice, comerciale şi culturale dintre România şi Tunisia.

Lucrarea se adresează celor care desfăşoară activităţi economice la nivel naţional şi internaţional, cu precădere actualilor şi viitorilor specialişti în afaceri internaţionale, încercând să ofere o prezentare cuprinzătoare a componentelor mediului internaţional de afaceri, dintr-o perspectivă dinamică şi evolutivă.

Cartea aceasta se vrea a fi o pledoarie pentru conexiunea naturală existentă între exprimarea culturală (libertatea de expresie) şi drepturile de proprietate privată (transferuri neconstrânse). Cultura nu numai că nu este niciodată captivă în „eşecurile pieţei (libere)”, ci este cel mai bine deservită de pieţele (cu adevărat) libere, ca agregare socială a dorinţelor şi capriciilor individuale.

Cartea este constituită din două părţi: prima parte reprezintă o investigare amănunţită a conceptelor economiei culturale, în timp ce partea a doua introduce în scenă drepturile de proprietate.

Lucrarea evidenţiază succint activităţile de bază privind personalul şi principalele aspecte de care trebuie să ţină cont companiile care îşi gestionează resursele umane la nivel internaţional, sub impactul unui cumul de factori, dintre care transformarea digitală actuală, schimbările sociodemografice şi diversitatea culturală au beneficiat de o atenţie deosebită. Companiile – în special cele internaţionale sau multinaţionale – fac obiectul acestei lucrări de specialitate, chiar dacă noţiunile de management al resurselor umane îşi găsesc aplicabilitatea în toate tipurile de organizaţii.