Autorii îşi propun să demonstreze că, într-o întreprindere, având la dispoziţie două instrumente, prezentate în cadrul acestei lucrări (contabilitatea de gestiune bine pusă la punct și auditul financiar ca instrument de comunicare), deciziile asumate vor fi mult mai fundamentate şi vor avea mult mai multe sorţi de izbândă în mediul concurenţial.

Lucrarea analizează, pe de o parte, realizările şi limitele privind procesul de convergenţă contabilă internaţională, iar, pe de altă parte, evoluţia raportării financiare în contextul aplicării standardelor internaţionale de raportare financiară la nivel mondial. Este explicat totodată rolul contabilităţii şi al raportării financiare într-un moment aparte, cel al crizei economice mondiale. România, ca o componentă a ansamblului economic internaţional, este parte integrantă a tuturor schimbărilor intervenite (globalizare, convergență contabilă, criză).

Autorii au surprins aspecte caracteristice contabilităţii instituţiilor publice din România, dezbătute prin raportare la reglementările naţionale în domeniu. Cartea se bazează pe descrierea practicilor de contabilitate specifice diferitelor tipuri de instituţii ce activează în sectorul public naţional. Lucrarea este structurata pe principalele clase de operaţiuni, care pot interveni în activitatea unei instituţii publice din momentul obţinerii finanţării şi până la întocmirea situaţiilor financiare.

Prin conţinutul său, cartea se adresează, în primul rând, studenţilor din învăţământul economic, dar şi celor care doresc să cunoască şi să aprofundeze acest domeniu ce reprezintă o condiţie “sine qua non” a funcţionării organizaţiei.

Lucrarea oferă o modalitate originală de abordare a problematicii referitoare la conceptele şi practicile specifice controlului financiar, respectiv a expertizei contabile, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. Fără a detalia în mod excesiv valentele informaţionale ale domeniului analizat, materialul surprinde aspecte variate.