Făcând dovada calităților de specialist, cadru didactic cu o bogată experiență acumulată de-a lungul anilor, autoarea prezintă într-un stil clar, concis și la obiect problematica sistemelor contabile și fiscale, aplecându-se în mod special asupra contabilității anglo-saxone.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.

Cartea este un instrument de lucru deosebit de util, ce vine în sprijinul studenţilor dornici de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele în ceea ce priveşte auditul intern în contextul guvernanței corporative, în special din segmentul sectorului bancar.
Totodată, ea furnizează practicienilor din zona instituţiilor bancare  informaţii extrem de utile în ceea ce priveşte impactul auditului intern asupra performanţelor financiar-bancare şi modul în care pot contribui la accentuarea rolului acestuia în eficientizarea activităţii.

Lucrarea de faţă prezintă elementele fundamentale ale contabilităţii dintr-o perspectivă teoretică şi practică, în scopul iniţierii celor care studiază contabilitatea şi tainele acesteia.

Lucrarea de faţă prezintă într-o manieră accesibilă conceptele, regulile şi practicile specifice contabilităţii financiare. Autorul îşi propune să ofere cititorilor (studenţi sau chiar practicieni) modalităţile cele mai eficiente pentru înţelegerea şi aprofundarea secretelor contabilităţii financiare.

Lucrarea poate fi privită din două puncte de vedere: primul – ca un mijloc de continuare şi de aprofundare a cunoştinţelor dobândite de studenţi în anul anterior; al doilea – ca un instrument de lucru şi perfecţionare pentru cei ce deja „ştiu ceva”.