Cartea surprinde problematica complexă şi delicată a sistemelor de control de gestiune, urmărind o serie de obiective: analiză critică a instrumentelor controlului de gestiune utilizate la nivel naţional şi internaţional; necesitatea implementării unui sistem de control de gestiune; posibilităţile de implementare a unor sisteme de control de gestiune, în contextul mediului românesc; dificultăţile de implementare şi post-implementare; tentaţiile şi riscurile denaturării informaţiilor în controlul de gestiune; identificarea şi  analizarea anumitor metode de contabilitate creativă în controlul de gestiune.

Lucrarea „Consolidated Accounting”  îşi propune să prezinte aspectele actuale ale contabilităţii grupurilor de societăţi şi consolidării conturilor. Scenariul va cuprinde, în mod esenţial, elemente reglementare, metodologice şi, mai ales, cazuri practice. Cititorii vor găsi în carte un ansamblu de metode, tehnici, procedee şi suporturi utilizate de grupurile de societăţi. Numeroasele studii de caz se constituie într-o tablă de valori a metodelor de consolidare, proiectate în spiritul standardelor contabile internaţionale (IAS/IFRS).

Făcând dovada calităților de specialist, cadru didactic cu o bogată experiență acumulată de-a lungul anilor, autoarea prezintă într-un stil clar, concis și la obiect problematica sistemelor contabile și fiscale, aplecându-se în mod special asupra contabilității anglo-saxone.

Cartea surprinde problematica complexă a referenţialului contabil internaţional, constituindu-se într-o nouă provocare adresată studenţilor şi profesorilor, experţilor şi auditorilor, economiştilor contabili şi normalizatorilor, altfel spus, tuturor celor care cotizează pentru promovarea în mediul românesc a unei contabilităţi moderne.

Ediția este bilingvă (română/engleză).

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.