Lucrarea se adresează studenţilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti care studiază economia în limba engleză. Lucrarea este un manual, nu un tratat de etică a afacerilor. Scopul său principal este acela de a prezenta pe scurt şi clar temele esenţiale ale acestei discipline, de aşa manieraă încât lucrarea să fie instructivă atât teoretic, cât şi practic. Din acest motiv, conceptele şi principiile abstracte sunt ilustrate cu studii de caz relevante.

Apărut în prelungirea unei prolifice colaborări între membrii Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice şi cei ai Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Romane, cărora li s-a alăturat un număr semnificativ de alte cadre didactice din Academia de Studii Economice, volumul colectiv „Filosofie şi Economie. Teme şi realităţi contemporane” se evidenţiază prin circumscrierea unor câmpuri tematice largi, în care compatibilitatea abordărilor plurale anunţă potenţiale direcţii de evoluţie, comunicare şi angajare ale cercetării ştiinţifice multidisciplinare sau de frontieră.

Fără a ignora complet dimensiunea juridică, cartea se concentrează cu precădere asupra examinării din perspectiva morală a unor practici din lumea afacerilor. Lucrarea conține o serie de studii de caz care arată cum pot fi utilizate elementele teoretice pentru analiza etică a unor situații din domeniul afacerilor.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.