Privirea este o componentă fundamentală a operei dostoievskiene, un element latent al fiecărui roman, ce traversează mai multe etape, având o structură neuniformă, dar care conferă unitate muncii sale. Ionuț Anastasiu analizează variaţiile privirii în interiorul acestei opere vaste, problematica privirii permiţându-i să descifreze fizionomia complexului arhitectonic creat de Dostoievski.

Studiile care alcătuiesc culegerea Teme şi explorări în filosofia românească analizează câteva lucrări filosofice româneşti importante, elaborate de autori diferiţi, cu scopuri diferite şi în contexte diferite, în sec. al XVIII-lea, al XIX-lea şi al XX-lea.

„Această sinteză valorifică experiența cursurilor de filosofie predate la facultăţile din Academia de Studii Economice din Bucureşti”, declară autorii. Decupajele tematice depăşesc cerinţele şi spaţiul programei analitice pentru un semestru, astfel ca traiectoria cursului să poată fi stabilită prin consultarea directă a studenţilor.

Volumul V din seria Filosofie şi Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretică a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Raţionalitatea economică fundamentată pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu în urma calculului utilitarist al costurilor şi profitului) constituie, de o bună bucată de vreme, obiectul a numeroase critici. Obiecţiile actuale conjugă substanţa analizelor filosofice cu rezultatele ştiinţei economice, pentru a sublinia necesitatea reconsiderării orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin adiţionarea forţată a elementelor ignorate de teoria anterioară (motivaţii, valori etc.), s-a dovedit ineficientă şi a impus necesitatea identificării unei scheme explicative mult mai complexe, care să valorifice şi să integreze reflecţiile antropologic-filosofice şi sociopsihologice asupra dimensiunii intrinsec relaţionale a naturii umane.