Relația sensibilă dintre alimentație și sănătate (cu accent pe aspecte legate de balanța energetică, necesarul de nutrienți, beneficii și riscuri ale ofertei actuale de alimente), etichetarea mărfurilor alimentare și nealimentare abordată ca principal mijloc de informare și de orientare a alegerilor consumatorilor, implicațiile Internetului ca mediu de informare și/sau de socializare, în paralel cu prezentarea evoluției drepturilor consumatorilor și a protecției consumatorului, problematica responsabilității consumatorului, sunt subiecte tratate în lucrarea STUDIUL ȘI PROTECTIA CONSUMATORULUI.

Pentru că în lumea reală și în sfera tranzacțiilor comerciale, în special, deciziile semnificative sunt luate în contexte situaționale complexe și incerte, lucrarea aceasta: abordează aspecte legate de mecanismul tranzacțional, de practici anticoncurențiale și de concurență neloială; redă principalele modalități de transmitere a dreptului de proprietate industrială în tranzacțiile comerciale și limitele aferente, precum și câteva contracte comerciale uzuale în tranzacțiile comerciale și condițiile de validitate a acestora; relevă importanța deosebită a secretelor comerciale în condițiile actuale de business; expune metodele și instrumentele de plată utilizate în tranzacțiile comerciale, cu avantajele și dezavantajele asociate pentru fiecare parte implicată în tranzacție; tratează titlurile comerciale de valoare și posibilitățile de tranzacționare a acestora; analizează premisele riscului în tranzacțiile comerciale, dar și posibilitățile de management al acestuia.

Autoarea prezintă rezultatele mai multor cercetări pe care le-a efectuat în domeniul antreprenoriatului social, atât la nivel național, cât și internațional.

Lucrarea face o analiză a rolului culturii asupra dezvoltării economice a României.
Astfel, se prezintă dezvoltarea culturii antreprenoriale din țara noastră după 1990, punându-se accentul pe: schimbarea paradigmei sociale, primii antreprenori, evoluțiile din anii 2000 sau impactul crizei economice. Autorul analizează influența ortodoxismului asupra culturii muncii din România, explicând rolul bisericii de-a lungul istoriei, dar și relația dintre biserică și stat. Sunt prezentate regiunile istorice ale României, din punctul de vedere al principalilor indicatori macroeconomici, dar și din punct de vedere cultural. Un important capitol este acela al analizei relațiilor economice dintre România și vecinii săi, făcând o paralelă a evoluției schimburilor economice, încadrate într-o paradigmă culturală.