Filosofie şi Economie. Vol. 3: Sensuri ale utilităţii în ştiinţele socioumane

Proiectul de cercetare cu denumirea generică Filosofie şi Economie a început în anul 2015 şi, până în prezent, s-a concretizat prin cele două volume deja publicate în Editură ASE, având ca subtitlu Teme şi realităţi contemporane şi, respectiv, Etică şi raţionalitate economică. Acest al treilea tom – care are ca nucleu teoretic Sensuri ale utilităţii în ştiinţele socioumane – apare – la fel ca şi cele anterioare – în prelungirea unei îndelungate şi fructuoase colaborări între membrii Departamentului de Filosofie şi ştiinţe Socioumane din Academia de Studii Economice – organizaţi, din 2015, şi în formula unui Centru de Cercetări – şi cercetători ai Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, condus de acad. Alexandru Surdu, actual vicepreşedinte al Academiei Române. Colaborarea a fost înlesnită şi de faptul că unii dintre membrii acestui departament au şi calitatea de cercetători ai institutului menţionat. De altfel, majoritatea membrilor Departamentului de Filosofie şi Ştiinţe Socioumane colaborează sistematic la volume şi reviste editate sub egida Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Radulescu-Motru”, implicându-se în teme de cercetare fundamentală, care fac obiectul unor preocupări ştiinţifice comune pe termen lung.

Tema generală propusă reflecţiei este de o evidentă actualitate, pentru simplul motiv că trăim într-o lume structurată de un adevărat cult al utilităţii, de mitul atotputerniciei pieţei şi idealul lui homo oeconomicus; tocmai de aceea considerăm că propunerea tematică a reuşit să stimuleze iniţiative de cercetare şi de colaborare ale unor specialişti din cele mai deosebite domenii, astfel încât să se obţină – fără vreun plan iniţial precis în detalii – un relief coerent, mozaicat, neinhibat, al zonelor de confluenţă şi comunicare, ce pot constitui direcţii încurajatoare pentru viitoare proiecte teoretice inter-, pluri- şi transdisciplinare. De aceea, ni se pare semnificativ faptul că numeroase studii sunt semnate de cadre didactice din Academia de Studii Economice, din Universitatea Bucureşti sau din alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare, urmărindu-se armonizarea cercetării specializate cu interogaţii deschise către perspective complementare şi către reflecţia de tip filosofic.

Textele volumului reuşesc o imagine caleidoscopică a ipostazelor utilităţii în sfera specifică a practicilor economice – fie acestea productive, de piaţă, marketing, management, publicitate etc. – din perspectiva consecinţelor asupra fiinţei umane în integralitatea să. În prelungire firească, sunt relevate multiple alte faţete valorice ale utilităţii: în morală, artă, ceremonialuri tradiţionale, spectacole şi competiţii sportive s.a.m.d. Fiecare domeniu al vieţii sociale îşi are criteriile specifice de stabilire a utilităţii, astfel încât există o varietate calitativă a formelor de utilitate – dispuse între accepţiunile strict economice şi situaţiile în care este evidentă utilitatea unor bunuri, creaţii şi activităţi inutile, gratuite, lipsite – prin însăşi natura lor – de o finalitate pragmatică.

Din punct de vedere filosofic, se pledează pentru o ierarhie axiologică în care utilitatea este tratată ca mijloc în vederea împlinirii altor valori, de ordin spiritual şi cu implicare nemijlocită în viaţa cotidiană a oamenilor. Primatul valorilor utilităţii în sistemul valorilor vieţii este serios pus sub semnul întrebării, distanţările critice interogându-se în privinţa legitimării şi legitimităţii sale morale. Semnificativă, în acest sens, este încercarea de a releva temeiurile spirituale care fac posibile şi motivează efectiv sensurile imediat-pragmatice ale utilităţii, precum şi investigarea criteriilor şi etaloanelor utilităţii din perspectiva raporturilor complexe dintre simbolic şi instrumental în civilizaţia contemporană.