Obiectivul principal vizat în această lucrare îl reprezintă analiza relaţiei dintre educaţie şi dezvoltare, prin luarea în considerare a aranjamentelor instituţionale care descriu funcţionarea sistemului educaţional şi a mediului de afaceri. Importanţă acestei abordări este relevată de inconsistenta teoriilor privind rolul educaţiei în procesul dezvoltării dominate de simplificare şi de implementarea unor strategii de tip input-output.

Cartea de faţă strânge laolaltă texte publicate în mass-media, subsumate în grade diferite tipului de „jurnalism ştiinţific” şi unificate de această privire „arbitrală” despre jocul social așa cum se înfiripă el în spaţiul românesc, însă şi pe alte meridiane ale planetei.

Această lucrare prezintă o nouă abordare a economiei subterane, în termenii expunerii multidimensionale a eşecului raţionalităţii economice. Cartea aduce câteva clarificări teoretice asupra conceputui economiei subterane, cu expunerea cauzelor, efectelor şi a naturii relaţionale a acestui fenomen atât de răspândit în economia oricărei ţări.

Cartea reprezintă o recolectare – sub forma unui jurnal de gazetar – a unor texte care dau seama despre câteva dintre evenimentele care au marcat cea mai mare parte din perioada de germinare a crizei remarcate „oficial” începând cu 2008. Unitatea antologiei ține de identificarea şi ilustrarea, în cronologia intervalului sus-amintit, a celor două mari „anotimpuri” care se succed în dinamica modernă a ciclurilor economice: secvenţele de creştere (boom) şi cele de scădere (bust).

Autorul analizează profund şi riguros tematica lucrării, respectând principiile metodologiei cercetării ştiinţifice economice, utilizând metodele, tehnicile şi instrumentele moderne de analiză economică, care definesc şi caracterizează flexibilizarea pieţei muncii. Se pune accentul atât pe conceptele teoretice fundamentale – care permit studiul sistematic al flexibilizării pieţei muncii, cât şi pe abordarea pragmatică de anvergură – care oferă posibilitatea găsirii de soluţii la problemele concrete ale pieţei muncii, ale ocupării, ale diminuării şomajului, ale reconversiei profesionale şi ale flexisecurității.