Cartea se înscrie în colecţia „Teorie economică” şi se vrea a fi o radiografie completă a economiei de piaţă. Aşa cum se arată în primele pagini ale cărţii, în partea de introducere, conform unui sondaj realizat în 20 de ţări, 61% din cei chestionaţi consideră că economia de piaţă – capitalismul – este cel mai viabil sistem economic. În Franţa însă, procentul este de 36%. Deci, ca o concluzie, se pendulează între economie de piaţă şi socialism, între libertate şi coerciţie. Autorii, în periplul intelectual pe care şi l-au propus, care poartă amprenta tinereţii şi a entuziasmului, subliniază ideea că „economia de piaţă semnifică starea naturală a societăţii omeneşti”.

Textul propus spre lectură este împărţit în trei părţi. Partea I, intitulată Economia de piaţă: fundamente teoretice, structurată pe şase capitole, aduce în discuţie probleme legate de societate şi instituţii, proprietate şi libertate, piaţă şi economie de piaţă, calcul economic şi stat. Partea a II-a, Instituţii şi prosperitate. Abordări empirice, cu patru capitole, include subiecte despre statul bunăstării şi modelul instituţional european, libertate, instituţii, antreprenoriat şi progres economic, schimbare instituţională şi performanţă economică. Transformarea economică şi instituţională în România postdecembristă, mediul de afaceri din România, renaşterea antreprenoriatului sunt aspecte tratate în partea a III-a a cărţii, parte ce poartă titlul: Dezvoltarea economiei de piaţă în România. Lucrarea se încheie cu o bibliografie amplă.

Mergând pe firul capitolelor, al acestei radiografii a capitalismului, se conturează mai multe idei deosebit de importante. Iată câteva dintre acestea:

• „noua economie nu poate fi subordonată altor principii decât celor pe baza cărora s-a format şi a prosperat societatea umană, în mod natural, de-a lungul istoriei sale: diviziunea socială a muncii, libertatea şi legea dreptului de proprietate, cooperarea socială şi concurența în cadrul procesului de piaţă”;
• dreptul de proprietate privată este condiţia indispensabilă a libertăţii şi sursa esenţială a prosperităţii economice;
• pe o piaţă liberă, în absenţa imixtiunii guvernamentale, singurul judecător al activităţii întreprinzătorului este consumatorul;
• fiecare pas ce ne îndepărtează de proprietatea privată şi de calculul economic, ne îndepărtează, deopotrivă, şi de economia raţională;
• dacă statul nu reprezintă cea mai mare ameninţare pentru societate, „este însă foarte posibil să devină, mai ales atunci când acţiunile statului ajung să submineze virtuţile libertăţii, a cărei apărare a justificat iniţial naşterea sa”.
• prosperitatea este consecinţa naturală a alocării libere a proprietăţii legitime către cele mai valoroase utilizări, nu a redistribuirii politice (coercitive) a acesteia;
• sistemul economic fundamentat pe principiile statului bunăstării va eşua!
• libertatea economică se dovedeşte a fi un important factor de explicare a gradului de dezvoltare economică; instituţiile care garantează libertatea economică îşi probează capacitatea de a furniza premisele prosperităţii;
• antreprenoriatul apare ca liant între instituţii şi prosperitatea economică; altfel spus, performanţa economică se corelează indestructibil cu acel cadru instituţional favorabil antreprenoriatului productiv;
• în România, fragilitatea instituţională şi tendinţa de a conferi statului cât mai multe responsabilităţi au consolidat un sistem hibrid, în care birocraţia statală are un rol important în alocarea resurselor prin distorsionarea procesului de piaţă în favoarea protejaţilor ei.

Aceste idei reprezintă teme de reflecţie pentru cititorul cu studii economice, dar şi pentru oricare cititor interesat de problemele economiei de piaţă.

Scrisă frumos, într-o înlănţuire logică a ideilor, cartea incită la lectură prin claritatea şi eleganța exprimării.