Rigiditatea pieței muncii este o problemă foarte importantă pentru economiile lumii, mai ales pe timp de criză, când nevoia de a face față competiției solicită creșterea capacității angajaților și angajatorilor de a se adapta nevoilor pieței.

Cartea se înscrie în colecţia „Teorie economică” şi se vrea a fi o radiografie completă a economiei de piaţă.

Autorii, în periplul intelectual pe care şi l-au propus, care poartă amprenta tinereţii şi a entuziasmului, subliniază ideea că „economia de piaţă semnifică starea naturală a societăţii omeneşti”.

Această carte prezintă o analiză detaliată a sistemului financiar şi a relaţiilor existente între acesta şi economia reală, atât din perspectiva teoretică, cât şi din punct de vedere empiric.

De asemenea, cartea analizează din punct de vedere empiric interdependențele dintre pieţele financiare şi economia reală în România, oferind atât o descriere detaliată a economiei de piaţă româneşti, cât şi a sistemului financiar din România.

Cartea reprezintă o recolectare – sub forma unui jurnal de gazetar – a unor texte care dau seama despre câteva dintre evenimentele care au marcat cea mai mare parte din perioada de germinare a crizei remarcate „oficial” începând cu 2008. Unitatea antologiei ține de identificarea şi ilustrarea, în cronologia intervalului sus-amintit, a celor două mari „anotimpuri” care se succed în dinamica modernă a ciclurilor economice: secvenţele de creştere (boom) şi cele de scădere (bust).

Cartea de faţă strânge laolaltă texte publicate în mass-media, subsumate în grade diferite tipului de „jurnalism ştiinţific” şi unificate de această privire „arbitrală” despre jocul social așa cum se înfiripă el în spaţiul românesc, însă şi pe alte meridiane ale planetei.