După anul 1989, organizațiile neguvernamentale-nonprofit încep să activeze și în România, evoluția lor realizându-se într-un context complex și plin de provocări. Dezvoltarea sectorului este puternic influențată de schimbările economice și sociale din societatea românească sau de la nivel european.

Cartea se adresează studenților din cadrul Academiei de Studii Economice din București, dar și din alte instituții de învățământ economic și, prin conținutul său teoretico-metodologic, permite însușirea și folosirea conceptelor, metodelor, tehnicilor și instrumentelor de bază ale managementului resurselor umane.

Lucrarea face parte din teza de doctorat cu același titlu, tema fiind aleasă ca o prelungire logică și o aprofundare a cercetărilor realizate anterior privitoare la „Politica statului privind cultele religioase după 1989” și la Educația religioasă din prisma Ghidului Toledo.

Ideea unei abordări pluridisciplinare s-a născut din dorința de a modela o cercetare folosind toate piesele adunate și șlefuite de autoare de-a lungul aprofundării studiilor pe patru domenii distincte de competență: management, administrație publică, teologie și artă.

Organizațiile din sectorul public sunt susceptibile de îmbunătățire. În esență, practica ultimilor ani demonstrează că modelul managementului total al calității este aplicabil organizațiilor din sectorul public.

Autorul acestei cărți urmărește să conștientizeze această nouă stare la nivelul lucrătorilor din sectorul public, pentru a permite pasul acestora în domeniul „slujbașilor” autentici, adepți ai calității.

Lucrarea tratează problematica metodologiei cercetării în științele sociale, cu accent pe administrația publică, privită ca domeniu de studiu și cercetare. Din punctul de vedere al conținutului, temele abordate vizează strategii, metode și tehnici de cercetare folosite în științele sociale, alternate cu elemente ce țin de particularitățile stilul academic și normele de redactare academică. Sunt evidențiate mai ales metodele calitative de cercetare, considerate a fi metode tradiționale pentru științele sociale și într-o măsură mai mică metodele cantitative de cercetare, în speță sondajul de opinie, bazat pe instrumentul chestionar.

Intenția acestei lucrări este de a veni în întampinarea studenților care au dificultăți de înțelegere și fixare a noțiunilor prezentate și discutate la cursuri și seminarii. În acest sens, studenții sunt ghidați prin punctarea asupra noțiunilor teoretice, îmbinate armonios cu exemple, studii de caz, subiecte de dezbatere, întrebări grilă, afimații de tip adevărat/fals.