Cartea are ca scop principal expunerea presupoziţiilor teoretice din spatele legii în domeniul concurenţei, din perspectiva teoriei concurenţei libere, un produs al şcolii austriece de economie. Consensul legislativ internaţional cu privire la indezirabilitatea unor acte antreprenoriale precum monopolul, oligopolul, cartelul, preţuri de ruinare şi necesitatea de a interveni guvernamental, nu este o noutate.

Lucrarea abordează problematica acţiunii politice din perspectiva Şcolii Austriece, mergând pe linia misesian-rothbardiană. Demersul propus a fost unul teoretic (praxeologic), fiind axat pe evidenţierea celor mai generale aspecte, invariabile în timp şi spaţiu, ale acţiunii umane care vizează folosirea mijloacelor coercitive pentru a extrage resurse şi a trăi de pe seama eforturilor semenilor săi. De asemenea, lucrarea reprezintă un demers interdisciplinar care se situează la intersecţia ştiinţei economice cu ştiinţa politică.

Prezenta lucrare îşi propune să ofere o analiză a celor mai reprezentative sisteme de îngrijiri de sănătate existente în Europa, sintetizând datele empirice sugestive cu privire la aspectele cheie din domeniul sănătăţii, pe baza unei metodologii de investigare sistematică şi a unor evaluări personale.

Această a doua ediţie a cărții „International Business” este special concepută pentru a ajuta la înţelegerea contextului de afaceri actual, care devine tot mai imprevizibil, complex şi în schimbare, cu o mulţime de oportunităţi şi ameninţări în creştere din vremurile tulburi cu care ne confruntăm actualmente.

Cartea aceasta se vrea a fi o pledoarie pentru conexiunea naturală existentă între exprimarea culturală (libertatea de expresie) şi drepturile de proprietate privată (transferuri neconstrânse). Cultura nu numai că nu este niciodată captivă în „eşecurile pieţei (libere)”, ci este cel mai bine deservită de pieţele (cu adevărat) libere, ca agregare socială a dorinţelor şi capriciilor individuale.

Cartea este constituită din două părţi: prima parte reprezintă o investigare amănunţită a conceptelor economiei culturale, în timp ce partea a doua introduce în scenă drepturile de proprietate.