În contextul societăţilor comerciale, noţiunile de transparență şi responsabilitate trebuie înţelese într-un cadru normativ larg, care vizează aspecte precum guvernanţa corporativă, instrumentele financiare, sistemul contabil, responsabilitatea socială sau performanţa de mediu.

Cartea surprinde problematica complexă şi delicată a sistemelor de control de gestiune, urmărind o serie de obiective: analiză critică a instrumentelor controlului de gestiune utilizate la nivel naţional şi internaţional; necesitatea implementării unui sistem de control de gestiune; posibilităţile de implementare a unor sisteme de control de gestiune, în contextul mediului românesc; dificultăţile de implementare şi post-implementare; tentaţiile şi riscurile denaturării informaţiilor în controlul de gestiune; identificarea şi  analizarea anumitor metode de contabilitate creativă în controlul de gestiune.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.

Autorii au surprins aspecte caracteristice contabilităţii instituţiilor publice din România, dezbătute prin raportare la reglementările naţionale în domeniu. Cartea se bazează pe descrierea practicilor de contabilitate specifice diferitelor tipuri de instituţii ce activează în sectorul public naţional. Lucrarea este structurata pe principalele clase de operaţiuni, care pot interveni în activitatea unei instituţii publice din momentul obţinerii finanţării şi până la întocmirea situaţiilor financiare.

Autorii îşi propun să demonstreze că, într-o întreprindere, având la dispoziţie două instrumente, prezentate în cadrul acestei lucrări (contabilitatea de gestiune bine pusă la punct și auditul financiar ca instrument de comunicare), deciziile asumate vor fi mult mai fundamentate şi vor avea mult mai multe sorţi de izbândă în mediul concurenţial.