Pornind de la ideile anterioare, în care se prezintă conflictul dintre teoria unicităţii puterii şi teoria separaţiei puterilor, lucrarea abordează aspectele legate de aplicarea conceptelor privind guvernanţa corporativă în cadrul entităţilor din România. Pentru a îndeplini acest obiectiv al cercetării, în cadrul acestei lucrări sunt analizate principiile internaţionale privind guvernanţa corporativă, prin prisma normelor naţionale.

Făcând dovada calităților de specialist, cadru didactic cu o bogată experiență acumulată de-a lungul anilor, autoarea prezintă într-un stil clar, concis și la obiect problematica sistemelor contabile și fiscale, aplecându-se în mod special asupra contabilității anglo-saxone.

Pe parcursul celor șase capitole, autoarea efectuează o incursiune în sistemele contabile ale lumii. Capitolul ce privește fiscalitatea abordează teme de interes, precum existența firmelor offshore din paradisurile fiscale.

Cartea surprinde problematica complexă şi delicată a sistemelor de control de gestiune, urmărind o serie de obiective: analiză critică a instrumentelor controlului de gestiune utilizate la nivel naţional şi internaţional; necesitatea implementării unui sistem de control de gestiune; posibilităţile de implementare a unor sisteme de control de gestiune, în contextul mediului românesc; dificultăţile de implementare şi post-implementare; tentaţiile şi riscurile denaturării informaţiilor în controlul de gestiune; identificarea şi  analizarea anumitor metode de contabilitate creativă în controlul de gestiune.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.