Agriculture and Forestry Biodiversity

Editori

Gabriel Popescu, Valeriu Tabără

Anul apariției

Format

17/24 cm

Număr pagini

270

ISBN

978-606-34-0472-6

La achiziția acestei cărți de pe site-ul Editurii ASE se va aplica un discount de 16% pentru toți cei care au conturi de site cu adrese de e-mail din domeniul @ase.ro

0,00 lei

Indiscutabil, prin om, ca entitate naturală, biodiversitatea ocupă poziția de vârf în ierarhia resurselor care susțin civilizația umană.

Din punct de vedere conceptual, biodiversitatea reprezintă totalitatea organismelor vii de pe planeta Pământ. De fapt, biodiversitatea, prin darurile ei, a oferit omului tot ceea ce este necesar pentru a se forma și a se dezvolta ca ființă socială superioară.

În România, mai mult decât oriunde, se verifică adevărul că biodiversitatea este produsul combinat al geografiei, demografiei și economiei. Datorită acestor trei piloni de forță, biodiversitatea din țara noastră se poziționează pe cele mai înalte trepte din ierarhia țărilor UE.

Clear
Tip carte: Alege din variantele disponibile

Agriculture and Forestry Biodiversity (Biodiversitatea agricolă şi forestieră)

Indiscutabil, prin om, ca entitate naturală, biodiversitatea ocupă poziția de vârf în ierarhia resurselor care susțin civilizația umană.

Din punct de vedere conceptual, biodiversitatea reprezintă totalitatea organismelor vii de pe planeta Pământ. De fapt, biodiversitatea, prin darurile ei, a oferit omului tot ceea ce este necesar pentru a se forma și a se dezvolta ca ființă socială superioară.

În România, mai mult decât oriunde, se verifică adevărul că biodiversitatea este produsul combinat al geografiei, demografiei și economiei. Datorită acestor trei piloni de forță, biodiversitatea din țara noastră se poziționează pe cele mai înalte trepte din ierarhia țărilor UE.

Acțiunile omului pentru a dobândi un trai mai bun s-au dovedit a fi cele mai vizibile, cu cel mai puternic impact asupra naturii și biodiversității. Cu toate acestea, o parte din acțiunile omului asupra biodiversității nu au avut un efect benefic. Acest fapt s-a resimțit încă de la domesticirea primelor plante și animale, adică de la apariția agriculturii ca ocupație casnică. Dar civilizația agricolă, care a durat mii și mii de ani, dat fiind nivelul scăzut de randament al tehnologiilor practicate, nu a fost capabilă să producă perturbări semnificative asupra echilibrului naturii. Începutul revoluției industriale, în urmă cu aproape 2,5 secole, a fost considerat a fi momentul în care acțiunile umane au devenit din ce în ce mai agresive asupra naturii.

În lumea științifică este acceptat că în prezent are loc a șasea extincție în masă a organismelor vii de pe Pământ și că în extincțiile anterioare biodiversitatea ar fi pierdut între 60% și 90% din componentele sale vii. Este o perspectivă care sugerează că acest fenomen are un caracter obiectiv, și care în prezent devine și mai îngrijorătoare dacă avem în vedere faptul că procesul de refacere a noilor ecosisteme necesită milioane și milioane de ani.

Din această perspectivă putem înțelege și justifica de ce biodiversitatea se află din ce în ce mai mult în centrul preocupărilor științifice și practice. Există preocupări care vizează atât reducerea pierderilor, cât și conservarea speciilor.