Lucrarea analizează şi detaliază conceptele specifice contabilităţii prin adordarea graduală a informaţiilor, de la cele mai simple şi mai cunoscute noţiuni către noţiunile şi termenii specifici limbajului contabil: structuri ale situaţiilor financiare, analiză contabilă, ciclul contabil; utilizatorii acestui material vor putea înţelege procesul de înregistrare al tranzacţiilor şi evenimentelor şi prezentarea lor în situaţiile financiare.

Autorii îşi propun să demonstreze că, într-o întreprindere, având la dispoziţie două instrumente, prezentate în cadrul acestei lucrări (contabilitatea de gestiune bine pusă la punct și auditul financiar ca instrument de comunicare), deciziile asumate vor fi mult mai fundamentate şi vor avea mult mai multe sorţi de izbândă în mediul concurenţial.

Lucrarea oferă o modalitate originală de abordare a problematicii referitoare la conceptele şi practicile specifice controlului financiar, respectiv a expertizei contabile, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. Fără a detalia în mod excesiv valentele informaţionale ale domeniului analizat, materialul surprinde aspecte variate.

Cartea surprinde problematica complexă a referenţialului contabil internaţional, constituindu-se într-o nouă provocare adresată studenţilor şi profesorilor, experţilor şi auditorilor, economiştilor contabili şi normalizatorilor, altfel spus, tuturor celor care cotizează pentru promovarea în mediul românesc a unei contabilităţi moderne.

Ediția este bilingvă (română/engleză).

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.