Lucrarea evidenţiază succint activităţile de bază privind personalul şi principalele aspecte de care trebuie să ţină cont companiile care îşi gestionează resursele umane la nivel internaţional, sub impactul unui cumul de factori, dintre care transformarea digitală actuală, schimbările sociodemografice şi diversitatea culturală au beneficiat de o atenţie deosebită. Companiile – în special cele internaţionale sau multinaţionale – fac obiectul acestei lucrări de specialitate, chiar dacă noţiunile de management al resurselor umane îşi găsesc aplicabilitatea în toate tipurile de organizaţii.

Prin elaborarea cărţii de faţă, autorii au dorit să contribuie la îmbogăţirea literaturii economice româneşti pe tema reţelelor globale de producţie (RGP) – o problematică de foarte mare actualitate şi de mare interes pentru toate acele ţări ale lumii, incluzând România, care se bazează pe comerţul internaţional ca sursă importantă a creşterii şi dezvoltării economice. Întrucât problematica în sine este deosebit de complexă, rezultatele demersului de cercetare trebuie considerate ca având un caracter preliminar, ceea ce invită la continuarea şi aprofundarea cercetării în viitor.

Lucrarea marchează împlinirea a 60 de ani de relaţii româno-tunisiene şi prezintă în paralel istoria celor două țări, găsind asemănări în modelele lor de dezvoltare, şi, de asemenea, identifică un aspect inedit: un Mare Vizir al Tunisiei de origine moldovenească, ceea ce consolidează și mai mult relaţiile dintre ele. În principal, însă, sunt prezentate şi analizate relațiile politico-diplomatice, comerciale şi culturale dintre România şi Tunisia.

Cartea începe cu o trecere în revistă a doctrinei mercantiliste, care a precedat gândirea economică modernă, continuând cu explicarea concepției lui Adam Smith, reprezentant al „școlii engleze”, care a promovat liberalismul clasic. Teoria mai realistă a lui David Ricardo, teoria avantajului relativ, ca și principiul avantajului comparativ sunt enunțate și demonstrate sistematic, inclusiv prin exemple detaliate, figuri etc.

Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.