Structurată în zece capitole, cartea d-lui lector univ. dr. Teodor Mihai Negrea constituie o fundamentare teoretică, sistematică a domeniului mărfurilor, prezentând  concret „noțiunile și categoriile necesare monitorizării proceselor comerciale în economia de piață” (Prof. univ. dr. Dumitru Dima).

Terminologia și vocabularul specifice științei mărfurilor sunt tratate pas cu pas, explicându-se atât conceptele, cât și cadrul în care operează acestea; definiţiile şi metodele utilizate în studiul mărfurilor sunt urmate de factorii care influenţează proprietăţile acestora.

Lucrarea propune o incursiune în universul dinamic și complex al antreprenoriatului, dominat atât de incertitudini, cât și de oportunități extraordinare. Cartea se adresează unui public larg, care poate include categorii de vârstă și socioprofesionale variate, de la tineri la seniori, de la studenți la cadre didactice, de la întreprinzători în devenire la angajați motivați de ideea unei afaceri proprii în viitor etc., în general tuturor celor care doresc să înțeleagă mai bine provocările și satisfacțiile asociate demersului antreprenorial.

În cadrul întreprinderilor mici și mijlocii, încorporarea marketingului devine tot mai mult o necesitate în relația lor cu piața, conducând astfel nu numai la orientarea activităților spre piață, ci și la adoptarea și înțelegerea marketingului ca filosofie.

Manualul pune la dispoziție un set de instrumente care pot să faciliteze procesele de luare a deciziei și orientării afacerilor, care se bazează, în principal, pe experiența autorilor în procesele de consultanță și asistare a deciziilor în condiții de criză (specifice, de altfel, perioadei actuale). Ideea fundamentală este că ceea ce este simplu poate fi rezolvat ușor, iar ceea ce este complicat poate fi redus la un nivel mai simplu, pentru a fi rezolvat.

Retorica lucrării este construită în jurul consumului, analizat nu dintr-o perspectivă utilitaristă, ca banal mijloc de satisfacere a nevoilor, ci prin prisma noii sale valențe, de valoare în sine, pe care a dobândit-o în societatea capitalistă a ultimelor decenii ale secolului XX.

Modelul de consumerism etic este propus ca reper în adoptarea unui comportament de consum responsabil, în măsură să contribuie la dezvoltarea durabilă, iar conceptele de „Fairtrade” și „Rainforest” sunt aduse în discuție ca garanții ale unor practici agricole și comerciale echitabile.