Prin elaborarea cărţii de faţă, autorii au dorit să contribuie la îmbogăţirea literaturii economice româneşti pe tema reţelelor globale de producţie (RGP) – o problematică de foarte mare actualitate şi de mare interes pentru toate acele ţări ale lumii, incluzând România, care se bazează pe comerţul internaţional ca sursă importantă a creşterii şi dezvoltării economice. Întrucât problematica în sine este deosebit de complexă, rezultatele demersului de cercetare trebuie considerate ca având un caracter preliminar, ceea ce invită la continuarea şi aprofundarea cercetării în viitor.

Lucrarea abordează problemele şi provocările create de evoluţiile şi schimbările fundamentale ale economiei mondiale şi implicaţiile lor asupra pieţelor naţionale şi internaţionale actuale şi viitoare. Toţi cei implicaţi în procesele de învăţare trebuie să fie conştienţi de tendinţele pieţelor şi de impactul lor posibil asupra firmelor, dar să şi ştie cum să procedeze dacă vor fi confruntaţi cu ele.

Lucrarea abordează, dintr-o perspectivă integrată, aspecte legate de logistică, supply chain management, comunicare, globalizare, sustenabilitate.

Este o carte utilă atât pentru studenţii de la ciclul licenţă, cât şi pentru cei de la masterat, dar şi pentru orice persoană interesată de o carieră în domeniul logisticii, fiind o bună introducere pentru înţelegerea unor activităţi de bază ale firmelor din domeniu.

Conţine abordări consacrate, dar şi moderne, realizate în urma unui proces aprofundat de selecţie şi documentare din surse bibliografice relevante.

Lucrarea Practica operaţiunilor de export-import prezintă principalele aspecte teoretice privind iniţierea, contractarea şi derularea unei operaţiuni de export-import şi exemplificarea acestor activităţi prin situaţii din practica afacerilor comerciale internaţionale. Un loc aparte revine aplicaţiilor şi studiilor de caz, menite să ducă la o mai bună înţelegere a mecanismului de derulare specific tranzacţiilor de export-import.

Perspectiva prezentei lucrări este cea praxeologică, a şcolii austriece de drept şi economie de factură misesiană. Cu alte cuvinte, încercarea de conceptualizare a firmei se vrea a fi una în termeni de acţiune umană. Ce tip de acţiune umană sau ce aspecte ale acţiunii umane pot fi circumscrise de conceptul de firmă?

Abordarea din perspectiva praxeologică are câteva consecinţe la nivelul expunerii şi analizei. Este vorba despre importanţa suprapunere dintre teoria firmei şi cea a întreprinzătorului. Deşi cele două domenii, cel puţin în epoca post-Coase, sunt considerate mai degrabă independente, o teorie a firmei care îşi propune să explice cu succes fenomenul central (firma), trebuie să le îmbine.