Temele vizate au în vedere aspecte esențiale ale planificării strategice, precum: diferența de abordare dintre sectorul public și privat, metodele de analiză utilizate pentru fundamentarea procesului de planificare strategică, modelele consacrate de planificare și management strategic, rolul și contribuția stakeholderilor, planificarea strategică la nivelul instituțiilor publice din România, cu accent pe deficiențele ce caracterizează acest proces, dar și aspectele particulare privind planificarea strategică în administrația centrală și locală la nivel european și mondial.

Această lucrare cuprinde capitole referitoare la caracteristicile, principiile și funcțiile managementului public, evoluția managementului public pe plan mondial și în România, particularități ale managementului public în domeniul resurselor umane, precum și abordări recente în managementul public internațional și oportunitatea adaptării și implementării lor în instituțiile publice din România (informatizarea instituţiilor publice, managementul bazat pe cunoștințe în instituțiile publice, modernizarea instrumentarului managerial utilizat în instituțiile publice).

Cartea este utilă nu numai pentru studenții care studiază disciplina Știința administrativă, ci și pentru orice persoană interesată să înțeleagă și să aprofundeze cunoștințe de specialitate aferente domeniului.

Prin conținutul său teoretico-metodologic, lucrarea permite însușirea și utilizarea conceptelor, metodelor și tehnicilor specifice managementului resurselor umane și, în același timp, formarea și dezvoltarea competențelor, aptitudinilor și comportamentelor absolut necesare, atât studenților și absolvenților facultăților de administrație și management public, care doresc să-și dezvolte o carieră în acest domeniu, cât și specialiștilor (funcționari publici, manageri) din cadrul autorităților și instituțiilor publice, pentru ca aceștia să devină cu adevărat profesioniști.

Lucrarea face parte din teza de doctorat cu același titlu, tema fiind aleasă ca o prelungire logică și o aprofundare a cercetărilor realizate anterior privitoare la „Politica statului privind cultele religioase după 1989” și la Educația religioasă din prisma Ghidului Toledo.

Ideea unei abordări pluridisciplinare s-a născut din dorința de a modela o cercetare folosind toate piesele adunate și șlefuite de autoare de-a lungul aprofundării studiilor pe patru domenii distincte de competență: management, administrație publică, teologie și artă.