Obiectivul principal vizat în această lucrare îl reprezintă analiza relaţiei dintre educaţie şi dezvoltare, prin luarea în considerare a aranjamentelor instituţionale care descriu funcţionarea sistemului educaţional şi a mediului de afaceri. Importanţă acestei abordări este relevată de inconsistenta teoriilor privind rolul educaţiei în procesul dezvoltării dominate de simplificare şi de implementarea unor strategii de tip input-output.

Lucrarea reuneşte rezultate ale cercetărilor desfăşurate de autor, în ultimii câţiva ani, asupra unei problematici care se impune atenţiei prin actualitatea şi importanţa ei și se adresează cititorilor preocupaţi de fenomenologia economiei şi organizaţiilor societăţii cunoaşterii, teme a căror promovare pe agenda naţională de cercetare şi în curricula universitară este de natură să contribuie la integrarea României în Europa cunoaşterii.

Cazul investiţiilor străine directe privind finanţarea dezvoltării în Europa Centrală şi de Est este o temă de cercetare a cărei importanță a fost accentuată de actuala criză economică mondială. Peste această criză se suprapune criza datoriilor ţărilor dezvoltate din UE, procese ce constituie noi provocări, la care trebuie să facă faţă toate economiile Europei Centrale și de Est.

Autorul analizează profund şi riguros tematica lucrării, respectând principiile metodologiei cercetării ştiinţifice economice, utilizând metodele, tehnicile şi instrumentele moderne de analiză economică, care definesc şi caracterizează flexibilizarea pieţei muncii. Se pune accentul atât pe conceptele teoretice fundamentale – care permit studiul sistematic al flexibilizării pieţei muncii, cât şi pe abordarea pragmatică de anvergură – care oferă posibilitatea găsirii de soluţii la problemele concrete ale pieţei muncii, ale ocupării, ale diminuării şomajului, ale reconversiei profesionale şi ale flexisecurității.