Lucrarea de faţă prezintă într-o manieră accesibilă conceptele, regulile şi practicile specifice contabilităţii financiare. Autorul îşi propune să ofere cititorilor (studenţi sau chiar practicieni) modalităţile cele mai eficiente pentru înţelegerea şi aprofundarea secretelor contabilităţii financiare.

Lucrarea poate fi privită din două puncte de vedere: primul – ca un mijloc de continuare şi de aprofundare a cunoştinţelor dobândite de studenţi în anul anterior; al doilea – ca un instrument de lucru şi perfecţionare pentru cei ce deja „ştiu ceva”.

Lucrarea „Consolidated Accounting”  îşi propune să prezinte aspectele actuale ale contabilităţii grupurilor de societăţi şi consolidării conturilor. Scenariul va cuprinde, în mod esenţial, elemente reglementare, metodologice şi, mai ales, cazuri practice. Cititorii vor găsi în carte un ansamblu de metode, tehnici, procedee şi suporturi utilizate de grupurile de societăţi. Numeroasele studii de caz se constituie într-o tablă de valori a metodelor de consolidare, proiectate în spiritul standardelor contabile internaţionale (IAS/IFRS).

Cartea este un instrument de lucru deosebit de util, ce vine în sprijinul studenţilor dornici de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele în ceea ce priveşte auditul intern în contextul guvernanței corporative, în special din segmentul sectorului bancar.
Totodată, ea furnizează practicienilor din zona instituţiilor bancare  informaţii extrem de utile în ceea ce priveşte impactul auditului intern asupra performanţelor financiar-bancare şi modul în care pot contribui la accentuarea rolului acestuia în eficientizarea activităţii.

Pe parcursul celor șase capitole, autoarea efectuează o incursiune în sistemele contabile ale lumii. Capitolul ce privește fiscalitatea abordează teme de interes, precum existența firmelor offshore din paradisurile fiscale.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.