Elaborată într-un limbaj prietenos şi inteligibil, cartea este menită să contribuie la construcţia şi modelarea raţionamentului profesional în condiţiile manifestării libere a dezvoltării politicilor contabile ale entităţii economice. Ea reprezintă un instrument util, destinat atât studenţilor, cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ superior, cât şi tuturor specialiştilor interesaţi de acest domeniu.

Cartea se identifica printr-un set de contribuţii semnificative care vizează: studierea stadiului actual al cunoaşterii privind provocările actuale ale controlului de gestiune şi, în special, analizele critice ale celor mai importante instrumente; studierea implicaţiilor culturale în definirea obiectivelor şi adoptarea unor sisteme de control de gestiune; descrierea contextului naţional actual, în scopul identificării necesitaţilor, dificultăţilor şi oportunităţilor privind implementarea practică a unui sistem de control de gestiune; proiectarea unui sistem de control de gestiune care să fie adecvat necesitaţilor anumitor tipuri de organizaţii; prezentarea proceselor de implementare efectivă a unor sisteme de control de gestiune, inclusiv a efectelor şi comportamentelor generate; identificarea şi prezentarea unui set de tehnici de contabilitate creativă, în contextul  practic al sistemelor implementate, inclusiv consecinţele asupra calităţii informaţiei contabile.

Cartea este un instrument de lucru deosebit de util, ce vine în sprijinul studenţilor dornici de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele în ceea ce priveşte auditul intern în contextul guvernanței corporative, în special din segmentul sectorului bancar.
Totodată, ea furnizează practicienilor din zona instituţiilor bancare  informaţii extrem de utile în ceea ce priveşte impactul auditului intern asupra performanţelor financiar-bancare şi modul în care pot contribui la accentuarea rolului acestuia în eficientizarea activităţii.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.