În cadrul prezentei lucrări, vom porni călătoria noastră prin a prezenta câteva noțiuni introductive privind auditul intern, evoluția și caracteristicile acestuia, continuând apoi cu o incursiune asupra cadrului conceptual de reglementare a acestuia.

Această carte este dedicată tuturor celor care sunt interesați de cunoașterea aspectelor privind auditul intern, organizarea și funcționarea acestuia în cadrul unei organizații, în contextul guvernanței corporative, atât studenților din cadrul programelor de licență și master care studiază Audit Intern, cât și publicului larg, dornic să pătrundă în domeniul auditului și al guvernanței corporative.

Contabilitatea (menţionată şi de Marin Sorescu, ca titlu al uneia dintre poeziile sale) este o lume a cifrelor. Totuşi, putem gândi şi dincolo de ele. Într-o lume în continuă schimbare, consumăm resurse în loc să încercăm să le câştigăm. Prin urmare, prezenta lucrare aduce în lumina reflectoarelor conceptele de guvernanţă corporativă, responsabilitate socială şi sustenabilitate, care au pătruns în viaţa organizaţiilor, în cele mai multe cazuri aducând multiple beneficii, în special pe linia satisfacţiei şi a atitudinii pozitive a tuturor părţilor interesate.

Elaborată într-un limbaj prietenos şi inteligibil, cartea este menită să contribuie la construcţia şi modelarea raţionamentului profesional în condiţiile manifestării libere a dezvoltării politicilor contabile ale entităţii economice. Ea reprezintă un instrument util, destinat atât studenţilor, cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ superior, cât şi tuturor specialiştilor interesaţi de acest domeniu.

Lucrarea de faţă prezintă într-o manieră accesibilă conceptele, regulile şi practicile specifice contabilităţii financiare. Autorul îşi propune să ofere cititorilor (studenţi sau chiar practicieni) modalităţile cele mai eficiente pentru înţelegerea şi aprofundarea secretelor contabilităţii financiare.

Lucrarea poate fi privită din două puncte de vedere: primul – ca un mijloc de continuare şi de aprofundare a cunoştinţelor dobândite de studenţi în anul anterior; al doilea – ca un instrument de lucru şi perfecţionare pentru cei ce deja „ştiu ceva”.

În demersul acestei lucrări, autorul porneşte de la abordările prezentate în literatura de specialitate, privind existenţa unui potenţial conflict între teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti. Pentru a-şi sutine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadrului teoretic actual privind guvernanţa corporativă, tratând o serie de teorii, precum:  teoria separaţiei puterilor, teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoria obligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absolute şi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şi delictuale.